Cele mai multe locuri de muncă ocupate de refugiați sunt în hoteluri, restaurante (HoReCa), nu și în IT, unde pot lucra, de la distanță, pentru aceleași companii.
“Instituția noastră a fost implicată, din mai 2023, în înregistrarea în evidențe a refugiaților din Ucraina, care au primit toate drepturile pe care le au cetățenii români ca șomeri indemnizați. În 28 iunie, am organizat o bursă a locurilor de muncă dedicată lor, la Cinema Dacia Mănăștur, unde s-au prezentat 20 de angajatori locali. În general, tinerii ucraineni știu engleza, devenind astfel un ajutor pentru ceilalți.
Majoritatea ucrainenilor spun că își propun să învețe limba română după șase luni de ședere, având speranțe de întorcere. În aceste condiții, locurile de muncă pentru care se pretează sunt part time și care implică mai puțin limba română: curățenie și înfrumusețare, hoteluri, cafenele, grădinițe private, delivery”, a spus Livia Oros, reprezentant al Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj.
“Am avut și oferte din partea companiilor de IT, însă ucrainenii din acest domeniu preferă să lucreze, de la distanță, tot pentru firmele lor. La jobshop-ul din Mănăștur au fost disponibile 193 de locuri de muncă. S-au prezentat 250 de cetățeni ucraineni, 25 dintre ei fiind încadrați. În 25 iulie am derulat o campanie de angajare în HoReCa, unde din cei 15 candidați prezenți au fost angajați 5, la restaurantul Nuka Bistro.
648 de cetățeni ucraineni se află înscriși în evidențele instituției noastre de la începutul războiului, dintre care 390 de femei. 118 au fost încadrați în muncă, dintre care 70 femei. Dintre cei încadrați, 92 sunt angajați pe durată nedeterminată, iar 26, pe durată determinată”.
Pleacă mai departe, în Germania
Fundația Sensiblu (FS), divizia de responsabilitate socială a A&D Pharma – Dr. Max Group, a realizat, în septembrie, un studiu privind intențiile de întoarcere a ucrainenilor din România. “60% au spus că proximitatea este principalul factor pentru emigrarea forțată în țara noastră. 52% sunt foarte mulțumiți de experiența avută cu românii.
Printre provocările enumerate de aceștia se numără locuințele scumpe, evacuarea lor din apartamentele în care stăteau aici, accesul dificil la serviciile medicale, greutățile de ordin material. Majoritatea vor să se întoarcă în Ucraina, însă există și un fenomen de migrație de aici, mai departe, spre Germania.
Sunt și temeri legate de întoarcerea în țara natală: lipsa locurilor de muncă și prețurile ridicate după încheierea războiului, greutatea integrării în familie cu soții care au trecut prin ororile conflictului armat, condamnarea din partea comunității de acolo a celor care au ales să se refugieze în alte țări”, a sintetizat Cristina Horia, președintele fundației.
Profilul refugiatului ucrainean din Cluj
- 20% între 36 și 40 ani, 16% între 31 și 35 ani, 13% între 41 și 45 ani
- Zonă de proveniență: Kiev, Odesa, Herson, Harkov, Bahmut
- Nevoi: spații de siguranță, socializare cu ucraineni, înțelegerea tradițiilor locale
- Vrea să se întoarcă acasă
Sursa: FS
Peisajul și gastronomia, printre atuuri
“Suntem din regiunea Kiev; am venit aici după două săptămâni de la declanșarea conflictului, împreună cu soțul meu și cei trei copii. Frica ne-a făcut să ne părăsim țara și să venim în România, pe care nu o știam deloc. Ne-am adaptat ușor noului context, am descoperit o țară cu peisaje minunate, cum nu există în Ucraina. Cu timpul am descoperit tradițiile de aici, gastronomia românească.
Am fost primiți cu căldură la Cluj. Eu am învățat româna, am găsit loc de muncă în domeniul farmaceutic, sunt acum voluntară pentru refugiații ucraineni. Soțul meu s-a angajat la o fabrică de mobilier, în zona Baciu. Totuși, e greu să fii departe de casă, avem speranța să ne întoarcem cât mai repede”, ne-a mărturisit Olga, una dintre refugiate.
“România a manifestat o ospitalitate deosebită pentru ucraineni. Știm că aici serviciile sociale încă nu sunt atât de bine puse la punct, însă lucrăm în parteneriat și cu organizațiile nonguvernamentale, și cu guvernul. Aceste vulnerabilități din societate precum violența de gen se accentuează în perioadele de criză și se răsfrâng nu numai asupra familiei, ci și a societății și economiei”, a remarcat Konstantina Loupeidou, Inter-Agency Coordination Officer al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR).
„Multe dintre femeile care au beneficiat de serviciile noastre s-au confruntat fie cu abuzuri din partea proprietarilor la care stăteau în chirie, fie cu situații de violență venite din partea partenerului, cu toate că sunt la distanță de țara lor. Am încercat să transmitem un mesaj de solidaritate cu toate femeile din comunitatea ucraineană: sunt importante, valoroase, un adevărat exemplu de curaj”, a menționat Maria Stoleru, coordonatorul Centrului Metropolitan pentru Egalitate de Gen.
Milioane de ucraineni au ajuns în România
3,4 milioane de ucraineni au sosit în România de la debutul conflictului, 85.000 fiind înregistrați în țara noastră la 1 octombrie 2023, majoritatea femei și copii. FS, UNHCR și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI-ZMC), au organizat, împreună cu autoritățile publice, o dezbatere pe tema violenței de gen în rândul persoanelor refugiate.
Agenda a inclus provocările cu care se confruntă refugiații din Ucraina, furnizarea de servicii de asistență psihosocială și juridică, rolul și responsabilitățile actorilor implicați în prevenirea abuzurilor. Evenimentul face parte dintr-un proiect de creștere a gradului de conștientizare a violenței bazate pe gen, prin furnizare de servicii de consiliere refugiatelor aflate în mai multe orașe din România.
Printre vorbitorii de la Cluj s-au mai aflat Flavia Petruș – consilier local; Vasile Iusco, Lucian Cioabă – Inspectoratul de Poliție al Județului; Nicoleta Molnar – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Ciprian Tămaș – Inspectoratul General pentru Imigrări, Ana Maria Coroian – Inspectoratul Școlar Județean, Monica Graff – ADI-ZMC.
Fundația Sensiblu este o organizație nonguvernamentală care militează pentru conștientizarea fenomenului de violență sexuală și de gen, prin servicii directe de consiliere pentru persoane afectate, dezvoltă campanii de lobby și advocacy pentru îmbunătățirea legislației, contribuie la creșterea calității serviciilor sociale din România prin programe de formare pentru profesioniști cu servicii specializate.
Ce cuprinde programul FS pentru refugiați
- Găsire de oportunități de muncă și cazare
- Cursuri de formare continuă, training-uri
- Asistență psihologică, socială și juridică
- Cursuri de autoapărare
- Managementul cazurilor de violență de gen
