Businessmeni, universitari și cercetători sunt dispuși să colaboreze nu doar pentru ca Transilvania să depășească șocul tehnologiei, ci și pentru a folosi inovațiile create pe plan local ca un atu economic al regiunii.
“Zona Clujului se diferențiază prin inovație, multe firme au avansat astfel. Aeroporturile, companiile aeriene trebuie să se adapteze. Inovația vine și cu foarte multe probleme, tehnice și umane. Vedem cele de la motoarele folosite pe aeronavele Airbus A320, realizate de Pratt & Whitney, considerate inițial ca mult mai eficiente, dar care acum o suspiciune că ar fi defecte de fabricație la pale.
Acesta înseamnă aproape 1.000 de motoare de verificat în lume. Procesul de control presupune 270 de zile, s-ar putea să le reducă la 150 de zile, speră să rezolve prin contracte de leasing pentru aeronave, însă tot așa de bine situația s-ar putea să devină incontrolabilă. Numai la Wizz Air sunt de verificat 100 de astfel de motoare, deci pot fi dificultăți și la Cluj.
Inovația înseamnă în primul rând resursele umane; sunt, ca peste tot, forțe pentru și contra schimbare. Vom avea 3,2 milioane de pasageri anul acesta la Cluj, cu perspectiva de 7 milioane pe termen lung, și am început să ne pregătim în consecință. În concluzie, inovația, resursele umane și cultura organizațională sunt esențiale”, a spus David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional Cluj.
Universitarii se aliază cu companiile
“Crezul meu este că există șanse ca popoarele cu conducători inteligenți să le depășească pe altele, prin inteligența artificială (AI), 5G, Blockchain, Quantum computing, iar țara noastră poate urca în ierarhia țărilor dezvoltate. În domeniul inovării, în România avem zona de tehnologie digitală, cu acei tineri talentați care ne poate duce să facem saltul, lucru care se răsfrânge pozitiv asupra comunităților locale.
Avem în România 220.000 de oameni talentați în tehnologie care aduc 7% din produsul intern brut al țării. Clujul poate deveni un pol de inovație, unul cel puțin regional, fiindcă are un mare potențial, dacă și universitățile sunt ajutate să producă și mai mult de atât”, a arătat Sabin Sărmaș, președinte al Comisiei de IT&C a Camerei Deputaților.
“Clusterul Cluj IT a ajuns o asociere de 100 de membri, printre care companii de tehnologia informației, dar și universități, instituții catalizator. Ne-am asumat, de la început, dezvoltarea capacității ecosistemului de inovație digitală, pe plan regional și național. Ca focus regional avem un proiect foarte important pe care îl vom lansa curând.
Este vorba despre un hub de inovare socială, DIH4Society, finanțat pe fonduri europene, în valoare de 4 milioane de euro. Acesta își propune să sprijine atât transformarea digitală a companiilor non-IT, în special din zona manufacturieră, cât și administrații publice”, a anunțat Daniel Homorodean, vicepreședinte al CCIT.
“La această întâlnire ne-am regăsit grupuri emblematice pentru inovare și cercetare. Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu (UMFIH) Cluj este bine plasată în cercetarea făcută în slujba sănătății și în topurile de profil. Universitățile trebuie să creeze cunoaștere pentru a surmonta dificultățile de zi cu zi, iar împreună cu dvs, cei din domeniul tehnologiei, vom crea un viitor mai bun. Vă invităm încă de pe acum la târgul de inventică pe care îl organizăm”, a spus prorectorul UMFIH, Mihaela Băciuț.
Tehnologia, între oameni fericiți și șomaj
“Compania noastră cuprinde 75.000 de angajați în toată lumea, dintre care 1.500 în România, însă trebuie să aplicăm multă inovație pentru a accelera tehnologii moderne care sunt ca aerul pentru viață, baza unui business modern, eficace. Aceste tehnologii generează un impact și asupra numărului de salariați pe care îl vom avea: scade numărul angajaților, dar crește calitatea produselor”, este de părere Iuliu Cadar, director general al Draexlmaier și președinte al Asociației Economice Germano-Române din Regiunea Nord-Vest.
“Valoarea inovației nu se măsoară în bani, ci în oameni fericiți care își dedică mai mult timp familiilor, copiilor sau prietenilor”, consideră Carmen Petcu, CEO al De’Longhi România.
“În această toamnă am lansat primul program de licență în inteligență artificială, strategia de cuantică a României se face la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB). Rezultatele cercetării noastre însă trebuie să se vadă în societate, iar la acest capitol universitățile mai au mult de lucrat”, a recunoscut Adrian Petrușel, prorector de cercetare, dezvoltare, inovare al UBB.
Domenii de perspectivă: cânepa și mobila
“În agricultura românească este nevoie și de tehnologie, și de inovație. Piața cânepii industriale se ridica, în 2022, la 5 miliarde de euro, în 2027, business-ul internațional estimat pe această nișă este de 20 de miliarde”, spune Teodor Floru, vicepreședinte al Clusterului Caneparo.
“Noi dispunem de fabrici de mobilă la Huedin și la Turda, de showroom-uri la Cluj-Napoca și Alba Iulia. La un moment dat, am decis să înființăm asocierea Cluster Mobilier Transilvan (CMT), cu 100 de parteneri, prin care am atras 25 de milioane de euro, în care cercetăm, testăm și realizăm, printr-un laborator testat RENAR, produse inovative pentru industria lemnului. În acest an vom inaugura un centru de excelență pentru mobilă, în Cluj Innovation Park”, a anunțat Ioan Iancu, director general al Salice și vicepreședinte al CMT.
“Suntem unul dintre cei mai mari producători de mobilier tapițat din Europa și fabricăm mobilă produsă întocmai ca mașinile premium, personalizată. Totuși, la fel ca la marii producători auto, manufactura se îmbină cu înalta tehnologie. Am devenit unii dintre pionierii învățământul dual la Satu Mare”, a menționat Dan Brumboiu, director general al Polipol Mobila, vicepreședinte al AERG-NV.
Managerii Transilvaniei, despre tehnologie
- Radu Hoza, general manager Skiptrans – Jost Group
“Datorită tehnologiei putem vedea de la distanță, în timp real, tot ceea ce întâmplă pe autocamion: cum frânează, cum accelerează, cât combustibil folosește. Am creat departamente care analizează scăderea consumului. Digitalizarea reprezintă cea mai mai bună metodă de reducere a cheltuielilor”.
- Sorin Sucală, fondator Imobiliare360:
“Ne considerăm o companie imobiliară digitală. Acum 20 de ani, luam Piața de la A la Z cu o zi înainte de a apărea la chioșcuri, ca apoi să dăm telefoane după anunțurile pe care le găseam. În prezent, folosim realitatea augmentată în activitatea noastră”.
- Dan Vlad, E-commerce Manager MEJIX:
“Folosim inteligența artificială pentru ca magazinele online să poată avea vânzări cât mai bune”.
- Tudor Fărăgău, fondator Babylon Garden:
“Ca spin-off al companiei Holisun, am creat primul sistem hidroponic modular din Europa. În România, stăm prost la consumul de plante rădăcinoase față de Europa, iar sistemul își dorește să reducă din acest deficit. Românii ajung astfel să producă ei înșiși microplante din aceste semințe”.
- Cosmin Morărescu, managing partner MoD Studio:
“Suntem foarte axați pe partea de inovare în arhitectură, am ajuns să folosim tehnologia 3D în toate proiectele” noastre din Cluj și nu numai”.
Cercetarea din Transilvania, bine reprezentată
Printre vorbitori s-au mai numărat Ștefan Gadola, președinte EnergoBit și consul al Kazahstanului la Cluj; Bogdan Sterescu – director operațional Emerson Europa; Vlad Ciurcă – cofondator Techsylvania; Ciprian Adam – director general Arhicad; Oliviu Matei – fondator Holisun; Mark Bolog – general manager Ultratech Int.
Din lumea academică și instituțională au luat cuvântul Dan Vodnar – protector cercetare al USAMV; Ștefan Guțiu – prorector didactic al UTCN; Cristian Otgon – șef departament specializare inteligentă ADRNV; Artur Găman – director general INCD-INSEMEX. Evenimentul a fost însoțit de o expoziție de fotografie având ca tematică industria de ieri și de azi.
Jucători din domenii diferite, la aceeași masă
Technology & Innovation Summit (TIS), organizat de platforma X Party & Networking (XPN), și-a propus să pună la aceeași masă jucători din sectoarele business, academie și instituțional din sfera tehnologiei și inovației pentru discuții tematice și networking, pe care le consideră esențiale pentru colaborări și parteneriate necesare optimizării produselor și serviciilor dar și proceselor cu care aceștia operează.
“Având în vedere dinamica actuală a societății, inovația de astăzi este, deja, istoria de mâine, iar preocuparea pentru adaptare sau reinventare este firească și permanentă. Evenimentul permite un dialog multilateral, între reprezentanți de top ai companiilor din sfera tehnologiei, a industriei și lideri în inovare și cercetare”, a motivat XPN, platformă a agenției Intelglobalis.
Formatul TIS încurajează discuțiile libere, într-o ambianță caracteristică evenimentelor de high-end networking. La evenimentul multidisciplinar de networking de la Chios Lounge, au fost alături reprezentanţi ai mediului de business (manageri, antreprenori), administrației locale, mediului juridic (avocaţi, notari), medici, arhitecți, artișți, oficiali din mediile diplomatic și academic.
