Panel 1 Evoluția pieței de gaze naturale în România și Uniunea Europeană. Investiții (investiții finalizate în ultimul an, proiecte în dezvoltare, programe de finanțare); Provocări pentru industrie (provocări legate de evoluția internațională a pieței, riscuri în dezvoltarea investițiilor – legislație, obținerea documentațiilor, accesul la finanțare ș.a., amenințări la securitatea cibernetică etc.).
La această întrebare a încercat să răspundă Niculae Havrileț o figură emblematică în sectorul energetic românesc, care este deja un sprijin constant al conferinței noastre „Industria Energiei. Energia industriei. Energia investițiilor.”! S-a alăturat în calitate de mentor și moderator, aducându-și experiența vastă și cunoștințele profunde în discuțiile noastre.
Cu o experiență vastă în domeniul energiei, inclusiv un mandat remarcabil ca Secretar de Stat în Ministerul Energiei și Președinte al ANRE, Niculae Havrileț este recunoscut pentru expertiza sa tehnică și pentru contribuția la reformele din sectorul energetic.
Niculae Havrilet a făcut o imagine la zi a pieței gazelor naturale.
„Începând cu 2012 am început procedura de liberalizare treptată a gazelor naturale și energiei electrice. Nu a fost prea ușor. Cu poticnelile de rigoare, am reușit în 2016 să liberalizăm piața gazelor naturale. Primul element care s-a simțit în piață, am eliminat obligația importului de gaze din Rusia, care erau de trei ori mai scumpe decât gazele autohtone. Am adus la nivelul de piață prețul gazelor naturale din România, concomitent cu o scădere drastică a gazelor importante”, a precizat fostul șef al ANRE.
În 2019 a intervenit OUG 214 care a revenit la reglementările anterioare. Prin această ordonanță se dădea industriei chimice un ajutor de stat care nu respecta reglementările UE. S-a revenit la obligația de import al gazelor din Rusia. Din fericire, această ordonanță a fost abrogată de OUG 1 din 2020, pe care a scris-o chiar Niculae Gavrilet.
Liberalizarea prețurilor la gaze
Fostul secretar de stat a precizat că fără liberalizarea prețurilor și fără un preț real, investitorii sunt sau nu atrași de a face o investiție. De aceea era nevoie de o reglementare a pieței. După reglementare, au apărut investitorii privați, singurii care au posibilitatea de a accesa fondurilor europene.
La ora actuală, prețul gazelor este mare și asta nu se datorează prețurilor de consum din România ci situației internaționale, dar încet, încet, piața se reglementează. Specialistul a vorbit și despre investiția Neptun Deep. Un proiect mare, de circa 4 miliarde de euro. În 2027 vom avea o producție de 4,3 miliarde de mc gaz pe an. O altă investiție care a ajuns la maturitate este Black Sea Oil Gas, o asociere de societăți americane, care reușesc să pună pe piață 1 miliard de mc/an.
Niculae Havrilet s-a referit și la investițiile în modernizarea a trei termocentrale: una în Craiova, una în Gorj și una la Mintia.
Acesta a subliniat faptul că nu strategia de decorbonare a închis termocentralele, ci intrarea pe piață a energiei verzi, care era mult mai ieftină
În cadrul conferinței, Niculae Havrileț a încercat să răspundă la întrebarea: De ce în Transilvania sunt mai puține investiții în energie decât în alte zone?
Unitățile industriale din Transilvania consumă 50% din producția de energie a României, în timp ce în Transilvania se produce doar 5% din energia produsă în România. Specialistul este de părere că Guvernul a trebui să investească mai mult în producerea de energie în această zonă a țării, la fel cum a făcut în celelalte zone ale țării.
„În Transilvania nu există o zonă de vânt ca în Dobrogea. Investițiile în termocentralele din Oltenia țin și de situația socială. Dar asta nu înseamnă să nu mergem pe acest tip de investiții în Transilvania. Se construiește și aici o termocentrală, mai mică la Turda, una mai mare la Iernut. Dacă ne uităm în zona de sud și de est a Carpaților, investițiile în energie sunt mult mai mari decât în zona de nord a Carpaților”, a observat Niculae Gavrileț.
