Consiliul Concurenței a identificat o serie de bariere care blochează accesul producătorilor pe piața producerii de energie verde. 540 de zile durează procesul de obținere a autorizațiilor necesare punerii în funcțiune de noi capacități de producție SRE.
În contextul finanțărilor asigurate stat și Comisia Europeană, pentru instalarea de capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, Consiliul Concurenței a identificat bariere care restricționează accesul producătorilor în piața de profil.
Astfel, autoritatea de concurență a sesizat că accesul investitorilor pe piața SRE este blocat de bariere generate de reglementări, adoptate de guvern, autorități și instituții ale administrației publice centrale ori locale și organizații profesionale. Aceste reglementări sunt factori care împiedică sau întârzie uneori decisiv intrarea întreprinderilor pe piața producătorilor de energie SRE.
540 de zile pentru obținerea autorizațiilor
Cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină companiile se referă la procesul de autorizare administrativă (birocrație excesivă, procese netransparente, durata mare de emitere a avizului tehnic de racordare – ATR, cadru legislativ interpretabil și insuficient).
Procedurile de obținere a tuturor autorizațiilor necesare punerii în funcțiune de noi capacități de producție a energiei verzi sunt lungi și anevoioase. Potrivit precizărilor reprezentanților industriei, autorizarea durează în medie aproximativ 540 de zile. Aspect care descurajează potențialii investitori.
Rețea subdimensionată
Altă barieră identificată vizează investițiile insuficiente în dezvoltarea rețelelor de energie electrică. Participanții la procesul de racordare la rețea întâmpină greutăți generate de dezvoltarea insuficientă a rețelei de transport și distribuție.
Consiliul Concurenței consideră că activitatea de racordare reprezintă un serviciu obligatoriu, care se desfășoară în condiții reglementate și pe care trebuie să le îndeplinească operatorul de transport și de sistem, precum și operatorii de distribuție.
Procesul de racordare a producătorilor se confruntă cu dificultăți referitoare la finanțarea lucrărilor de consolidare a rețelelor electrice, pentru a putea prelua energia regenerabilă ce va urma să fie introdusă. Practicarea unui tarif de aproximativ 100.000 euro/MW pentru astfel de lucrări a făcut ca dezvoltarea proiectelor de anvergură să fie prohibitive, mai arată studiul Consiliului Concurenței (CC).
CC recomandă în acest sens utilizarea schemelor de sprijin precum cea finanțată prin PNRR și se bazează pe o procedură de ofertare concurențială, pentru sprijinirea investițiilor în producerea de energie solară și eoliană, cu sau fără instalații de stocare integrate.
Lipsa experienței cu proiecte verzi solare și eoliene
Un alt factor care împiedică accesul pe piață îl constituie lipsa de experiență în lucrul cu proiectele regenerabile a personalului implicat în diverse etape ale procesului de autorizare, ca urmare a prevalenței producției de energie nucleară și hidro.
CC recomandă implementarea unui modul „one-stop-shop” (birou unic) dedicat obținerii licenței în domeniul producerii energiei SRE. Acesta se dorește a fi parte distinctă în cadrul Punctului de contact unic electronic pentru licența industrială. Implementarea acestei măsuri ar avea multiple beneficii din perspectiva reducerii timpului de acordare a licențelor și, implicit, de racordare la rețea, diminuând și lipsa transparenței, standardizării și uniformizării procesului.
De altfel, efectele lipsei interpretării unitare a legislației a fost unul dintre subiectele dezbătute și de ministrul Mediului, Mircea Fechet, la Summitul COP28, în cadrul dezbaterii organizate de Regatul Danemarcei, subiect relatat aici de Transilvania Business.
Investitorii speculativi blochează proiectele
Lipsa unor pârghii legislative permite dezvoltarea unor investiții cu caracter speculativ. Investitorii speculativi nu intenționează să ducă la capăt proiectele, care să se traducă în racordare la rețea, ci, mai degrabă, aduc proiectele la stadiul „ready to build” pentru a le vinde altor investitori.
Acești investitori solicită și obțin ATR, nefinalizând proiectul prin racordare, iar acest comportament duce la blocarea capacității disponibile pentru racordarea investițiilor în SRE pe durata de valabilitate a avizului tehnic de racordare (ATR).
Recomandarea CC implică adoptarea unor măsuri precum introducerea unei garanții de execuție sau sancționarea inacțiunii prelungite a investitorilor. Astfel, s-ar putea preveni sau diminua situațiile de blocaj.
Bariere și la nivelul țărilor UE
Astfel de bariere la intrare pe piața energiei SRE se regăsesc la nivelul fiecărui stat UE. Acestea au fost discutate în cadrul unor întâlniri bilaterale cu reprezentanții Comisiei Europene. Dintre barierele inițiale, 8 la număr, au rămas în analiză doar 3.
Acestea necesită o perioadă mai îndelungată de timp pentru a fi eliminate, respectiv incertitudinea cu privire la planurile urbanistice generale și locale, interpretarea diferită a legislației la nivelul autorităților locale, lipsa expertizei în domeniul tehnologiilor regenerabile a funcționarilor publici.
Câtă energie verde produce România
În contextul promovării utilizării energiei din surse regenerabile, România și-a asumat prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie de 30,7% pentru anul 2030.
În momentul de faţă, potrivit informațiilor publicate de ANRE, puterea instalată în capacitățile de producție de energie electrică în România este de 18 GW. Capacitatea instalată de energie eoliană este de 3 GW, ceea ce generează anual aproximativ 16% din energia electrică livrată în reţea, iar capacitatea instalată în energie fotovoltaică este de 1.4 GW, ceea ce generează aproximativ 7,5% din energia electrică livrată în reţea.
