Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) Cluj a realizat un studiu care arată modul în care românii evaluează anul ce tocmai se încheie.
7 din 10 respondenți sunt de părere că direcția în care merge România este una greșită. Puțin peste un sfert dintre ei cred că direcția este una bună, mai ales tineri și persoane educate. Optimismul românilor se află într-o ușoară creștere: dacă la final de 2022, 57% spuneau că a fost mai prost pentru România decât 2021, acum doar 40% cred că 2023 a fost mai rău pentru România decât cel precedent.
3 din 10 respondenți spun că 2023 a fost la fel cu 2022, iar 29% spun chiar că acest an a fost mai bun decât anteriorul. În acest caz, optimiștii sunt prezenți în proporții mai ridicate în rândul respondenților tineri, dar și în rândul vârstnicilor și a persoanelor cu educație scăzută.
Atunci când au fost invitați să indice nivelul de încredere pe care îl au față de 15 profesii, cei mai mulți i-au plasat pe scala pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) pe pompieri (91%), specialiști în IT (62%, -15%), asistenți medicali (68%, -1%), ofițeri de armată (66%), ingineri (65%, -4%).
Sunt urmați de medici (62%, +3%), economiști (56%, +1%), preoți (52%, -7%), profesori (52%, -7%), funcționari bancari (51%, -4%). Românii îi plasează în topul încrederii, pe ultimele poziții, pe avocați (49%, +1%), judecători (47%), jurnaliști (44%), polițiști (41%, +1%). Pe ultimul loc se află politicienii, doar 1 din 10 români declarând că au multă și foarte multă încredere.
Studiul confirmă tendința din ultimii 10 ani cu privire la raportarea românilor față de politică: neîncrederea este atitudinea dominantă. Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni este ilustrată și de modul în care au perceput anul care tocmai se încheie din perspectiva politicii și a guvernării din România.
4 din 10 participanți la sondaj evaluează anul acesta ca fiind mai rău decât 2022, peste o treime sunt de părere că a fost la fel ca și precedentul. Mai puțin de o cincime crede că a fost mai bun decât 2022. Vârstnicii sunt cei care evaluează 2023 ca fiind mai bun sub aspectul politicii și a guvernării, în proporții mai ridicate decât media, în timp ce bărbații și respondenții activi (35-50 ani) sunt mai critici.
În relația cu autoritățile, 8% dintre participanții la sondaj spun că, în 2023, au oferit un cadou (de orice fel) unui funcționar sau unui angajat al unei instituții sau companii de stat, iar 4% recunosc că au oferit chiar bani.
Evenimentele anului
Dintr-o listă de evenimente care au avut loc în România, cele care s-au desfășurat sub egida Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 (incluzând expoziția Constantin Brâncuși) întrunesc cele mai multe răspunsuri (29%).
Al doilea este considerat a fi calificarea echipei de fotbal a României la turneul final al Campionatului European de Fotbal (24%). Pe locul trei se află inaugurarea podului de la Brăila, din iulie (21%), urmată de câștigarea celor patru medalii de aur la Campionatul Mondial de Canotaj din Cehia (16%).
Rotația partidelor la guvernare a întrunit opțiunile a doar 4% dintre participanții la sondaj, iar faptul că România a devenit campioană mondială la minifotbal este socotit evenimentul anului de 3% dintre respondenți.
39% plasează creșterea prețurilor ca eveniment ce a marcat negativ România. Este urmat de neprimirea țării în Spațiul Schengen (24%), explozia de la Crevedia (15%), majorarea impozitelor și taxelor pentru antreprenori (8%). 6% spun că greva profesorilor este evenimentul care a marcat negativ țara noastră, 4% indică acuzațiile de dopaj care i se aduc Simonei Halep, iar 3% vorbesc despre rotația partidelor la guvernare.
Nivelul de trai, sub semnul creșterii prețurilor
Fenomenul creșterii prețurilor care a continuat trendul ascendent început în 2022 și-a pus amprenta asupra comportamentului de consum al românilor și a modului în care se raportează la cheltuieli și la situația lor financiară. Față de 2022, gradul de satisfacție autoperceput cu privire la traiul de zi cu zi s-a îmbunătățit.
Dacă în decembrie 2022, 41% dintre români spuneau că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de felul în care trăiesc, în decembrie 2023 60% dintre participanții la sondaj susțin acest lucru. Tinerii și respondenții care locuiesc în orașe sunt mai mulțumiți decât media, în timp ce persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în Moldova se declară mai nemulțumiți cu privire la nivelul lor de trai actual.
Doar 5% dintre participanții la sondaj spun că au tot ce le trebuie și își permit să își cumpere tot ceea ce își doresc. 1 din 10 români spune că se descurcă foarte greu, iar peste un sfert dintre respondenți recunosc că au doar strictul necesar. Un sfert dintre cei chestionați declară că au tot ceea ce le trebuie, dar sunt mai degrabă chibzuiți.
29% spun că se descurcă, chiar dacă aceasta nu înseamnă că își permit să cumpere tot ceea ce le trebuie. Procentul celor care declară că în 2023 au suferit de foame rămâne constant: 6% dintre români. 65% dintre participanții au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate în gospodărie, altele decât cele alimentare.
63% au renunțat să cumpere anumite mărci de produse alimentare pe care obișnuiau să le folosească din cauză că s-au scumpit, iar 56% că au renunțat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor. Un sfert dintre respondenți spun că au fost nevoiți să amâne plata unei facturi la utilități (apă, gaz, curent).
O treime dintre participanții la sondaj (37%) au spus că au reușit să economisească bani în 2023 (față de 46% în 2022). 3 din 10 români au împrumutat bani de la alți membri ai familiei, 1 din 5 de la prieteni sau cunoscuți, iar 16% de la bancă. Peste un sfert dintre cei chestionați spun că au o datorie neplătită (inclusiv credite). 19% susțin că există diferite persoane care le datorează bani.
Îngrijorările românilor
Creșterea prețurilor (29%) și războiul din regiune (24%) rămân principalii factori care au determinat îngrijorarea românilor și în 2023. Frica de boală (10%) și-a mai diminuat din intensitate, fiind plasată pe locul patru, devansată de lipsa locurilor de muncă (12%).
Criza politică a reprezentat un factor de îngrijorare pentru 6% dintre români, reducerea veniturilor și lipsa de perspectivă pentru câte 4% dintre ei, iar singurătatea și nesiguranța locului de muncă pentru câte două procente.
O treime dintre participanții nu au avut nici un motiv de mare bucurie, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în mediul rural fiind mai numeroase. Jumătate dintre participanți nu s-au confruntat cu o situație care să le producă o mare tristețe în acest an.
Sondajul, reprezentativ la nivel național, este un indicator al relației pe care românii o au cu statul, al reprezentării pe care o au aceștia asupra societății, în ansamblul ei, dar reprezintă și un instrument de evaluare a stării de spirit a oamenilor în contextul climatului general din societate, dominat, odată cu pandemia și începerea unor războaie în regiune, de policrize.
Concluziile studiului
- 7 din 10 români cred că România se îndreaptă, la final de 2023, într-o direcție greșită.
- 4 din 10 români spun că 2023 a fost mai rău pentru România decât 2022.
- Politicienii rămân pe ultimul loc în topul categoriilor profesionale în care românii au încredere.
- 4 din 10 participanți la sondaj evaluează 2023 ca fiind mai rău decât 2022 în ceea ce privește politica și guvernarea.
- Evenimentele sub egida Timișoara – Capitală Europeană a Culturii întrunesc opțiunile a peste un sfert dintre români în 2023.
- Creșterea prețurilor și neprimirea României în Schengen sunt indicate ca fiind fenomenele care au marcat negativ anul.
- Doar 5% dintre români își permit să își cumpere tot ceea ce își doresc. 1 din 10 spune că se descurcă foarte greu, iar un sfert dintre respondenți recunosc că au doar strictul necesar.
- 6% dintre români spun că au suferit de foame.
- Peste un sfert dintre români au fost nevoiți să amâne plata unei facturi la utilități.
- Creșterea prețurilor (29%) și războiul din regiune (24%) rămân principalii factori care au determinat îngrijorarea românilor.
Călătorii și vacanțe
79% dintre participanții la sondaj au părăsit localitatea de domiciliu, cel puțin o dată. 40% dintre români au fost plecați în concediu, o treime dintre în străinătate. 1 român din 5 a călătorit cu avionul în 2023, iar 64% au mers cu autobuzul, troleibuzul sau metroul.
Consum cultural
- 58% dintre respondenți au citit cel puțin o carte, iar 41% că au și cumpărat cărți.
- 36% au fost la un spectacol, iar 20% au fost pe stadion sau au asistat la o competiție sportivă.
- 62% au ascultat muzică (în alt mod decât la radio sau TV), iar 58% chiar au cântat, singuri sau împreună cu alte persoane.
- 62% și-au sărbătorit ziua de naștere, 57% au fost la o petrecere de nuntă sau de botez, 55% au fost la un restaurant sau bar.
- Peste trei sferturi dintre participanții la sondaj (76%) au declarat că au fost la biserică.
Achiziții
Aproape jumătate dintre participanții la studiu (47%) și-au cumpărat, în acest an, un obiect sau produs a cărui valoare a depășit 1.000 lei, iar 6 din 10 români (61%) au cumpărat cel puțin un produs online.
Sănătate
7 din 10 români spun că au fost la un consult medical, iar 22% că au fost internați în spital.
Vicii
37% dintre participanții la sondaj recunosc că au fumat, 17% au primit o amendă o sancțiune sau o penalizare, în timp ce 1 din 10 participanți recunoaște că joacă jocuri de noroc.
Frici și singurătate
7 din 10 români au plâns cel puțin o dată, în 2023, 57% au recunoscut că le-a fost frică pentru că o persoană dragă ar putea muri, 4 din 10 s-au gândit la moarte. 34% s-au simțit singuri, 28% au simțit că au nevoie de ajutor și nu l-au primit, 28% au simțit nevoia de a discuta cu cu cineva apropiat și nu au avut cu cine. Un sfert dintre participanții la studiu au avut nevoie de ajutor, dar nu au avut la cine să apeleze. 1 din 10 români au fost la psiholog. 68% au avut parte de stări de stres. 16% au fost victima unei violențe verbale, pe stradă.
Fișa studiului
- Volumul eșantionului: 1.075 indivizi de peste 18 ani
- Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
- Reprezentativitate: eroare maximă tolerată: ± 3%
- Perioada realizării anchetei: 12-19 decembrie
- Metoda de colectare a datelor: Computer Assisted Telephone Interviewing
- Beneficiarul sondajului: IRES, autofinanțare
