Cum transformă fondurile europene infrastructura rețelei de apă și canalizare a României

“Apă curată și sanitatie” este denumirea celui de-al șaselea obiectiv din 17 identificate în total în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030. După integrarea României în Uniunea Europeană, mai întâi prin Programul Operațional Sectorial (POS) “Mediu” și, ulterior, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) țara a beneficiat de miliarde de euro pentru atingerea acestui obiectiv. Alte miliarde de lei urmează să fie investite prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027. Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară, Obiectivul Specific RSO 2.5 – Promovarea accesului la apă și o gospodărire sustenabilă a apelor. În această ediție ne-am propus să vedem la ce etapă am ajuns, care sunt zonele cu cele mai mari investiții și cât a mai rămas pentru atingerea rezultatelor dorite – alimentarea cu apă și canalizare pentru întreaga Românie.

Cât de mult a crescut calitatea vieții în România după investiții de miliarde de euro în infrastructura de distribuție, colectare, tratare și epurare a apei. În această ediție, Transilvania Bussines face radiografia evoluției gradului de acoperire la nivelul populației în ceea ce privește rețeaua de apă potabilă și canalizare și a fondurilor investite.

Totodată, reprezentanții celor mai importanți operatori regionali de apă și canalizare ne prezintă în paginile următoare care sunt cele mai importante finanțări atrase pentru a le asigura consumatorilor accesul la serviciul de furnizare a apei, neîntrerupt, eficient și la un preț rezonabil.

Context

Timp de 17 ani, începând cu aderarea la Uniunea Europeană, statul român beneficiază de fonduri europene nerambursabile prin diferite programe de finanțare, dar chiar și mai devreme de 2007, prin programele SAMTID și SAPARD.

Capacitatea de a vehicula apa și de a proteja resursele de apă este primordială în eforturile României de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și de respectare a planului accelerat de conformare cu directivele europene.

La nivel național, resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu, ajungând în 2022 la aproximativ 158.000 de milioane de metri cubi, în creștere față de valoarea minimă înregistrată în 2012, respectiv 103.000 milioane metri cubi. Media europeană de 4.000 mc apă/locuitor/an este cu mult peste media de 2.660 mc apă/locuitor/an, în România.

Apa, ca parte a tuturor lucrurilor, este prezentă în fiecare ceașcă de cafea, în fiecare felie de pâine și chiar în fiecare tricou. Concepte precum apă virtuală, amprenta de apă a consumului ori schimbul de apă virtuală prin comerțul dintre state au fost introduse de specialiști în vederea măsurării efectelor produse de consumul excesiv de apă și conștientizării pericolelor provocate de stresul hidric.

În România, în medie, amprenta de apă pe locuitor la nivelul anului 2011 era de 4.600 l/zi (n.a. Conceptul de amprentă a apei a fost introdus de profesorul de management al apelor de la Universitatea din Twente, Arjen Hoekstra, în anul 2002 ca mijloc de măsurare a volumelor de apă consumate și poluate în timpul producției de bunuri și servicii – drd. Teodora Maria Rusu, “Aparențele înșală: Avem apă din abundență sau stres hidric?”, publicat pe www.infoclima.ro). Ne aflăm printre țările cu un consum mediu relativ redus în Europa. În aceeași categorie de consum ne poziționăm și în ceea ce privește amprenta de apă pentru consumul alimentar, la nivelul unui rezident, respectiv 1.597 metri cubi, valoare înregistrată în 2020.

Ținând cont de consumul excesiv de apă, de procesul de urbanizare continuu, de efectele schimbărilor climatice, statul român și-a asumat adoptarea unor măsuri de mediu și, totodată, de dezvoltare durabilă vizând asigurarea sustenabilă a apei și condiții sanitare, pentru un viitor sigur al populației.

Dar de unde am plecat și cum au schimbat investițiile masive din fonduri europene rețelele de apă și canalizare din România. Nevoile erau imense în raport cu finanțările disponibile.

Dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene

Fondurile puse la dispoziția României în etapa de pre-aderare, prin SAMTID și SAPARD, pentru lucrări de înființare, extindere, modernizare a rețelelor de apă și canalizare sau construcție a instalațiilor de tratare și epurare a apelor uzate, au însumat un buget de aproximativ 380 milioane euro, din care 50% va fi asigurat din fonduri nerambursabile acordate de UE prin programul Phare 2002 şi de Guvernul României (SAMTID), respectiv 256 milioane de euro, respectiv 42% din bugetul alocat Măsurii 2.1 Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale, pentru perioada 2002 – 2006 (SAPARD).

După integrarea României în Uniunea Europeană, au urmat alocări financiare prin Programul Operațional Sectorial „Mediu” (POSM) și au continuat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Alocările prin POSM, perioada de programare 2017 – 2013, au finanțat proiecte de investiții în lucrări de extindere și modernizare a sistemelor de apă și apă uzată în valoare de aproximativ 2,78 miliarde de euro, în cadrul Axei prioritare 1.

Finanțările au continuat prin POIM 2014 – 2020, cu un buget total al proiectelor contractate de 46,217 miliarde lei, dedicat Axei prioritare 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor.

Din bugetul total, distribuția după valoarea proiectelor finanțate pe regiunile Centru, Vest și Nord – Vest este următoarea:

• Regiunea Nord – Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj): 5,899 miliarde lei, aproximativ 13%;
• Regiunea Centru (Alba Iulia, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu): 3,122 miliarde lei, aproximativ 7%;
• Regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș): 2,804 miliarde lei, aproximativ 6%.

Programul Național de Dezvoltare Rurală este un alt instrument prin care Uniunea Europeană acordă fonduri europene nerambursabile (FEN) pentru atingerea obiectivelor prioritare ale României stabilite în cadrul Politicii Agricole Comune, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale” avea alocat un buget de 1,118 miliarde de euro. Beneficiarii care puteau trage FEN erau unitățile administrativ teritoriale la nivel de comună și asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin operatorii regionali.

Din bugetul total, distribuția după valoarea proiectelor finanțate pe regiuni este următoarea:

• Regiunea Nord – Vest: 271,46 milioane euro, aproximativ 24%;
• Regiunea Centru: 124,78 milioane euro, aproximativ 11%;
• Regiunea Vest: 132,35 milioane euro, aproximativ 12%.

A doua programare PNDR, 2014 – 2020, avea alocat un buget de 436,12 milioane de euro, pe submăsura 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – și zona ITI Delta Dunării.

Din bugetul total, distribuția după valoarea proiectelor finanțate pe regiuni este următoarea:

• Regiunea Nord – Vest: 49,86 milioane euro, aproximativ 11,5%;
• Regiunea Centru: 82,50 milioane euro, aproximativ 19%;
• Regiunea Vest: 44,30 milioane euro, aproximativ 10%.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a vizat prin fondurile alocate Administrației Fondului de Mediu investiții în protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare. În perioada 2008 – 2019, au fost finalizate proiecte în valoare de 750,90 milioane lei, alte contracte aflându-se în derulare, însumând 478,92 milioane lei.

Din bugetul total, contracte finalizate & în implementare, distribuția după valoarea proiectelor finanțate pe regiuni este următoarea:

• Regiunea Nord – Vest: 273,31 milioane lei, aproximativ 22%;
• Regiunea Centru: 179,45 milioane lei, aproximativ 15%;
• Regiunea Vest: 88,09 milioane lei, aproximativ 7%.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală I (2015 – 2024) și II (2017 – 2024) a contractat proiecte cu sume în valoare totală de 14,016 miliarde lei pentru infrastructura de apă și canalizare.

Din bugetul PNDL 1 & 2, distribuția după valoarea proiectelor contractate pe regiuni este următoarea:

• Regiunea Nord – Vest: 2,407 miliarde lei, aproximativ 17%;
• Regiunea Centru: 1,612 miliarde lei, aproximativ 11,5%;
• Regiunea Vest: 1,484 miliarde lei, aproximativ 10,6%.

Ca o prelungire a PNDL s-a materializat Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, aflat tot sub autoritatea ordonatorului principal de credite Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Bugetul alocat investițiilor în rețelele de apă și canalizare este de 22,5 miliarde lei, distribuit pe regiuni în felul următor:

• Regiunea Nord – Vest: 3,231 miliarde lei, reprezentând 14% din total;
• Regiunea Centru: 2,856 miliarde lei, reprezentând 12,7% din total;
• Regiunea Vest: 2,159 miliarde lei, reprezentând 9,6% din total.

Rezultatele cheltuirii fondurilor europene se concretizează în km de rețea de distribuție a apei potabile, de canalizare și de racorduri la aceste rețele, dar și în creșterea calității vieții printr-un grad de confort ridicat și condiții sanitare și igienice adecvate.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, consemnate în publicația statistică Distribuția apei și evacuarea apelor uzate, în anul 2022, un număr de 11.276.660 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populaţia rezidentă a României, cu 264.473 persoane mai mult decât în anul 2021. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.062.432 persoane, reprezentând 58,1% din populaţia rezidentă a ţării, cu 269.782 persoane mai mult decât în anul 2021. Creșterile au fost determinate de racordarea populației la rețelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcțiune a unor noi stații de epurare a apelor uzate.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectată la sistemele de canalizare, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (99,0%), urmată de regiunea Centru (70,7%) și Vest (68,4%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (37,9%), Sud-Muntenia (41,1%) și Sud-Vest Oltenia (47,9%).

În anul 2022, în mediul urban populația conectată la canalizare a fost de 9.845.613 persoane, reprezentând 98,9% din populația rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.431.047 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 15,8% din populația rezidentă rurală a României.

În 2022, populația conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 14,277 milioane persoane, reprezentând 74,9% din populația României, cu 99.455 persoane mai mult decât în anul 2021.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2022, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (94,1%), urmată de regiunea Sud-Est (89,5%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (50,7%, urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (63,4%). Dacă ne concentrăm doar asupra Transilvaniei, procentele arată astfel: Regiunea Vest – 87,8%, Regiunea Centru – 80,7% și Regiunea Nord-Vest – 77,1%.

Ca o comparație, la nivelul anului 2013, ponderea populației conectate la sistemul de canalizare era de 47,2%, respectiv 9,34 milioane locuitori, din care 95% erau din mediul urban. În intervalul 2013 – 2021, ponderea aceluiași indicator a crescut la 55,6%, respectiv 11,01 milioane locuitori, din care 88,2% erau din mediul urban, iar procentul populației din rural a crescut de la 5% la 12%.

La nivelul lui 2013, 62% din populația României era conectată la rețeaua publică de apă potabilă, din care 80% e reprezentată de populația urbană. Astfel, rata de conectare în zona urbană în România tindea spre cea din statele UE, situată între 96-100%. Chiar dacă rata de conectare în zona rurală a crescut semnificativ, cu cel mai însemnat ritm de creștere în 2017 de 8%, este încă mult sub media din Uniunea Europeană.

Comparând cele două măsurători respectiv procentul populației conectate la sistemul de canalizare vs. procentul populației racordată la rețeaua de alimentare cu apă potabilă se evidențiază două perioade distincte, cea între 2008 și 2016 când diferența creștea în ritm constant, respectiv 2016 – 2022, în care diferența s-a păstrat la aceleași valori.

Dacă întreaga rețea de canalizare este dublată de rețeaua de alimentare cu apă, atunci putem concluziona că la nivelul anului 2022, aproximativ 59,2% din populație este racordată atât la servicii de apă, cât și de canalizare.

Populația conectată la stație de epurare (urban & rural) a evoluat de la 8,88 milioane locuitori, în 2013, reprezentând aproximativ 45% din total, la 11,06 milioane, în 2022, adică 58,1%.

Obiectivele până în 2030

Strategia 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a României prin țintele din ODD 6 stipulează conectarea a cel puțin 90% din gospodăriile din orașe, comune și sate compacte la rețele de apă potabilă și canalizare, precum și oferirea de acces la condiții sanitare și igienice adecvate și echitabile pentru toți, cu un accent special pe cei în situații vulnerabile.

Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5,25 miliarde euro, dintre care 2,93 miliarde euro sunt direcționați către proiecte pe infrastructura apă și apă uzată. Iar prin viitoarele investiții se dorește atingerea următoarelor obiective: construirea a 3.768 km de conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă și construirea a 3.209 km de conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate.

De asemenea, sunt vizate măsuri pentru trecerea de la sistemul economic liniar la sistemul economic circular, inclusiv în sectorul apei. Astfel, sistemul serviciilor din acest sector care includ captarea apei brute, tratarea apei pentru consum, furnizarea apei potabile, colectarea și epurarea apei uzate și eliminarea acesteia într-un efluent natural, impune o abordare sustenabilă, care s-ar traduce prin reducerea consumului de apă dulce, creșterea volumului de ape uzate tratate astfel încât să fie redat circuitului ca apă potabilă sau ca apă gri. Reutilizarea apelor uzate va juca un rol esențial în succesul tranziției României către modelul circular în gestionarea apei.

Elementul civilizator al introducerii apei și canalizării într-o comunitate este de netăgăduit, iar drumul lung de la materializarea fondurilor europene în km de conducte continuă. Posibilitatea unui viitor durabil și sustenabil se află în fiecare picătură de apă.

Ligia VORO, Marius MUNTEANU GHIUR & Dorel VIDICAN

Sursa foto: depositphotos.com

Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 128 a revistei Transilvania Business (11 aprilie-8 mai 2024), în capitolul special dedicat investițiilor în infrastructura de apă și canalizare, proiect ocazionat de Ziua Mondială a Apei