Președinte Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților sfătuiește primarii să atragă mai mulți bani la bugetele proprii și să apeleze la parteneriate de tip public-privat (PPP).
“Este pentru mine o onoare și o bucurie să fiu la Sibiu, să împărtășim experiențe, să stabilim împreună o strategie, niște lucruri, de făcut fiecare dintre noi sunt convinsă că are de aflat lucruri interesante de la celălalt, așa că este o oportunitate pentru mine. Toți ne dorim o țară ca afară, în sensul bun al cuvântului, în același timp să construim aici, acasă, și să fie cât mai puțini tineri care pleacă, dar mai ales cât mai mulți care se întorc.
Pentru asta avem două lucruri de făcut: să avem politici naționale bune care fiecăruia dintre noi ne dau speranța că ne putem construi o familie și o viață în România, dar în același timp confortul necesar în localități. Pentru acest confort un obiectiv important îl reprezintă investițiile publice, pe care ni le dorim cu toții.
Dar eu mă întreb – și vă întreb – în România există o strategie pentru aceste investiții? Dacă vorbim despre administrația locală, din păcate, dacă privim partea de bugete de dezvoltare a unităților administrativ-teritoriale, vom constata că partea cea mai mare a fondurilor atrase sunt fie din programe guvernamentale, fie din bani europeni. Din păcate pentru bugetele locale nu le permit să aibă o gândire cu privire la investițiile publice proprii, mici, medii sau de dimensiuni semnificative.
Veniturile bugetelor dânșilor sunt mici, iar programele guvernamentale și europene nu sunt predictibile, știm foarte bine chestia aceasta. Deși știm că este important să gândim strategic, să avem viziune “smart”, în practică de fapt, de fiecare dată începem să vânăm oportunități și să ne adaptăm la mediu, astfel încât să punem oportunitățile cel mai bine în valoare.
Ce e de făcut aici: o descentralizare reală. E important să ducem o bătălie: codul finanțelor publice locale ne dorim să îl lucrăm anul viitor – unde cu adevărat să existe predictibilitate, dar în același timp să existe surse mai bine gândite pentru autoritățile locale din România. Pe de altă parte trebuie să avem o gândire proactivă, dar de așa manieră încât fiecare UAT din țara noastră, că vorbim de 1.000 de locuitori sau de 500.000, să poată să aibă venituri mai consistente.
Aici este și rolul nostru, dar și al dvs să explicăm investitorilor că în România este un mediu “friendly” și că administrația publică este prietenoasă, că în România fiscalitatea este încă una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, că suntem membri NATO și UE. Asta înseamnă că, în mod pragmatic, capitalul plecat din alte țări, în contextul acesta, al războiului, poate găsi un loc în care să vină să fie investit și, sigur, din cotele defalcate din impozitul pe venit, să constituie surse și pentru autoritățile locale.
Asta e o primă cheie pe care eu o văd pentru a face investiții publice, dincolo de proiectele europene și de programele guvernamentale – să creștem capacitatea autorităților locale de a avea surse proprii și sigure de creștere a bugetelor UAT-urilor. Al doilea lucru pe care eu identific îl reprezintă PPP. Din păcate, în România, PPP nu este o variantă sigură și pe care autoritățile locale să îl folosească în mod prietenos pentru că mulți dintre cei care lucrează în administrație – fie că discutăm de aleși, fie de partea de aparat tehnic – identifică riscuri în momentul în care folosesc legea PPP și atunci zic: este mai “safe” să fac ce pot decât să ajung la DNA.
Aici iarăși sunt de făcut niște clarificări, în așa fel încât această idee de PPP folosită, din păcate, doar în declarații publice, foarte rar în partea administrativă, să iasă din blocajul în care se află acum și să treacă în partea de acțiune. Aici vă invit și pe dvs, nu avem lege, nu avem norme, dar nici nu este foarte clar care este modelul de parteneriat pe care îl vrem în România să fie aplicabil atât administrației centrale, cât și locale și pe care cea centrală să îl accepte, iar cea locală să fie supusă la cât mai puține riscuri.
Aici așteptăm și de la dvs păreri, fiindcă, în opinia mea, dacă vom îmbunătăți cadrul legal pe PPP, multe dintre situațiile pe care le avem și în care ne aflăm și ne dorim mai multă dezvoltare, am putea să le deblocăm și să aducă o creștere. Un al treilea element, și care a plecat acum la guvern pentru avizare, este codul amenajării teritoriale, urbanismului și construcțiilor. A existat un grup de lucru la Ministerul Dezvoltării, pe POCA, pentru acest cod, practic al doilea element de codificare a legislației României, foarte important pentru zona investițiilor publice.
Din păcate, noi ne comportăm foarte des ca agenți constatatori – după ce un proiect devine lege, zicem că nu este bun, iar în momentul în care se poate modela, nu ne aplecăm cu atenție. Vorbim pe deasupra, la general, nu spunem de ce nu este bună acea parte normativă. Profit de acest moment pentru a spune că intră în linie dreaptă adoptarea acestui act normativ și pentru a vă ruga, la rândul dvs, pe cei pe care lucrați pe partea juridică, să vă aplecați pe el. Vă stăm la dispoziție ca parteneri la comisia de urbanism și amenajare a teritoriului cu lucrurile pe care ar trebui să le îmbunătățim la acest act normativ.
Apoi, discutăm despre descentralizare: în legislativ am făcut niște lucruri, anul trecut – niște modificări la codul administrativ prin care administrația centrală să poată face transfer din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a UAT fără carte funciară. Erau ministere care spuneau că nu aveau banii necesari să își facă CF la toate obiectivele, astfel încât să le treacă la UAT-uri. Noi am făcut asta, dar știu situații concrete la sport, la apărare, la transporturi, chiar dacă există cadrul legal, că administrația centrală blochează procesul sau lucrurile se mișcă foarte prost. Trebuie cumva să depășim momentul acesta.
Administrații din urban sau rural au spus că vor să aplice pentru proiecte de regenerare, deoarece tot ce este în patrimoniul feroviar este în paragină. La rândul lor, cei de la CFR spun că încălcăm zona feroviară, 20 m stânga-dreapta. Eu le-am spus: domnilor, dar nu se vede acea zonă de bălării, nu ar mai trebui să vă opuneți la asta, deoarece pentru transfer trebuie ca inițiatorul și ministerul coordonator să fie cel al transporturilor, pe codul administrativ.
CFR spune că autoritățile vor să construiască blocuri lângă căile ferate. Nimic mai fals, deoarece au nevoie de aviz de la Ministerul Transporturilor. Între legislație și aplicarea ei și interese, vedem foarte des situații în care fiecare își apără strict partea lui, neînțelegând că menirea noastră este de a colabora loial, astfel încât să facem România să se dezvolte.
Pentru investiții publice de succes cheia o reprezintă, în final și în definitiv, tot oamenii. În administrație, în pofida a ceea ce se spune în mediul public, veniturile sunt foarte mici în raport cu responsabilitățile, dincolo de propaganda care se duce – și îmi asum ceea ce spun. Însă modul în care este gândită remunerația este greșit.
Atât timp cât sporurile sunt marginale, iar principala evaluare în carieră e vechimea în muncă datorită căreia treci la un grad superior în altul în administrație, și nu datorită competențelor și a ceea ce ești în stare să faci, niciodată nu vom evolua și nu vom încuraja competitivitatea. Aici este cheia pentru investițiile publice de succes: să avem în fiecare UAT oameni bine pregătiți, motivați care să meargă să muncească acolo nu pentru că nu sunt în stare să facă altceva, ci pentru că și-au făcut o credință din asta”.
Marile investiții publice ale Transilvaniei, prezentate la Sibiu
În ciclul Conferințele Transilvania Business (CTB) are loc, în 17 noiembrie, la Hotelul Hilton Sibiu, evenimentul „Harta investițiilor publice de succes – Dezvoltare locală în context global”. Acesta a fost precedat, în 16 noiembrie, de conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor”, unde au fost prezentate cele mai importante proiecte, investiții și finanțări din domeniul energetic.
La evenimentul de azi sunt evidențiate cele mai importante investiții finalizate ori în curs de finalizare din 5 județe, 5 reședințe de județ, 5 municipii, 5 orașe și 5 comune din regiune. “Sunt dovezi incontestabile că banul public poate și este eficient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Pe această hartă, a României dezvoltate, președinți de consilii județene și primari de unități administrativ-teritoriale, proprietari și manageri de companii au deja cu ce se prezenta”, consideră organizatorii conferinței.
Evenimentul are trei paneluri: viziune – strategie – proiecte ale administrației publice; îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor, dezvoltarea comunităților prin susținerea investițiilor în edificii, regenerarea spațiului urban/rural și turism; infrastructura mare, conectivitate interurbană și județeană, transport ecologic, mobilitate urbană, facilități industriale și atragerea companiilor.
Printre vorbitori se numără Simona Bucura-Oprescu – Camera Deputaților; Roxana Mînzatu – Secretariatul General al Guvernului; Laszlo Borbely – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă; Vlad Vasiu – președintele Consiliului Județean Sibiu; Claudiu-Vasile Ghiță – Agenția de Dezvoltare Regională Centru; Daniel Boca – Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură; Cristian Hagmann – Geodata Services.
Dintre primari sunt prezenți Dorin Nistor – Sebeș; Gheorghe Roman – Mediaș; Gheorghe Damian – Ciugud; Laszlo Zsolt Fulop – Sovata; Istvan Simon – Sânpaul; Nicolae Lazăr – Hoghilag; consilierii primarilor din Oradea – Călin Corpaș, Sighetu Marmației – Liviu Tămaș; Dragoș David – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov. Din partea consiliilor județene susțin alocuțiuni Alin Iuga – Cluj; Jakab Barna – Covasna; Florin Moldovan – Bistrița-Năsăud; Călin Suciu – Mureș.
