15 asociații sugerează ca ariile naturale urbane protejate (ANUP) să poată fi desemnate pe proprietatea publică sau privată a statului, dar și pe cea privată.
În actualul proiect de ordonanță de urgență a guvernului (OUG) privind regimul ANUP, aflat în dezbatere publică, pot fi desemnate doar cele pe proprietățile publice sau private ale primăriei. Organizațiile din Rețeaua pentru Natură Urbană (RNU) propun ca ANUP să se poată desemna, indiferent de destinația terenului și deținător, pe proprietatea publică sau privată a statului, ori privată, cu acordul proprietarului.
În caz contrar, la Cluj-Napoca doar Pădurea Lombului, pe 100 ha, ar putea fi desemnată și administrată ca ANUP, conform RNU. Organizația susține că, la nivel metropolitan, Clujul are potențial de extindere a ariilor naturale urbane în Pădurile Hoia și Făget, la Someș, în Parcul Est și în alte zone. Dacă autoritățile ar realiza o strategie de biodiversitate.
O altă propunere a RNU este ca și în noua categorie acceptată prin OUG, de creare de ANUP, să fie permisă coadministrarea de primării cu posibili parteneri universitățile sau organizațiile de profil. „Legislația trebuie îmbunătățită pentru a crea mai multe ANUP, dar și pentru a le administra eficient, într-un context în care zonele metropolitane devin din ce în ce mai poluate și lăsate pradă unei urbanizări adesea haotice.
În forma actuală a acestui proiect de OUG, nu am putea înființa ANUP decât în Pădurea Lombului care aparține primăriei. Unde, din păcate, din cauza urbanizării haotice, nu avem acces pietonal și ciclist din Cluj, lucru posibil printr-un coridor creat prin câteva exproprieri în interes public”, a spus Adrian Dohotaru, președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil, cofondatoare a RNU.
Luciul de apă – proprietatea statului, malul – al primăriei
Opinii și sugestiile RNU au fost trimise Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. “Considerăm că ANUP sunt de interes public, garantează accesul la natură pentru un număr foarte mare de oameni și contribuie la satisfacerea nevoilor comunitare.
În RNU există zone cu potențial de a fi desemnate arii naturale urbane care nu sunt în proprietatea unităților administrativ-teritoriale sau în care proprietatea terenului este și a statului, nu doar a UAT (lacurile și cursurile de apă, unde albia minoră și o parte din maluri este în proprietatea statului, iar malurile în proprietatea UAT-ului).
Exemple sunt Mureșul la Arad; Crișul Repede în Oradea; Lacurile Ciric din Iași; Someșul în Satu Mare; Bistrița Aurie în Bistrița; Lacul Florești, Someșul și zona mlăștinoasă de lângă Someș în Cluj; Bega sălbatică în Timișoara; Colentina și Valea Saulei în București.
Propunem introducerea posibilității de administrare în comanagement și pentru ANUP, așa cum este prevăzut la celelalte arii naturale protejate. UAT poate încheia parteneriate cu alte instituții sau organizații (Apele Române, Romsilva, universități, institute, muzee).
Având în vedere aceste aspecte care necesită, după părerea noastră, clarificări și completări, solicităm organizarea unei dezbateri publice la sediul MMAP”, a transmis Nicoleta Marin, coordonator de proiect al RNU. Organizația cuprinde 15 entități nonguvernamentale din țară.
