Transilvania Business prezintă secțiunea dedicată economiei regionale din studiul „Intermodal. Schimbare de paradigmă în transportul de marfă”, realizat de Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor al Universității Babeș-Bolyai (UBB), la solicitarea DP World România. Cercetarea integrală poate fi descărcată de pe platforma dedicată.
CARACTERISTICILE ECONOMIEI REGIONALE
“Aiud Logistic Park (ALP) este situat în localitatea Decea (județul Alba) și ocupă o poziție strategică avantajoasă luând în considerare factorii economici. Aflată în inima Transilvaniei, zona beneficiază de proximitatea unor centre economice majore și rețele de transport, ceea ce o face o atractivă pentru afaceri și investitori. Unul dintre avantajele economice-cheie ale zonei este conectivitatea excelentă.
Aceasta beneficiază de acces facil la rute de transport majore la nivel național și internațional, autostrăzi și conexiuni feroviare. Un alt factor economic important este forța de muncă calificată. Regiunea are o istorie bogată de dezvoltare industrială, ceea ce duce la existența unei baze solide de profesioniști experimentați și bine pregătiți în diferite sectoare.
Forța de muncă locală este apreciată pentru etică, adaptabilitate și competență tehnică, fiind foarte valorizată de companii, atât locale, cât și multinaționale. Disponibilitatea forței de muncă calificate contribuie la competitivitatea economică a județului și face din acesta o locație atractivă pentru companiile care doresc să își stabilească sau să își extindă operațiunile.
Regiunea găzduiește o gamă largă de industrii, inclusiv producție, industrie auto, mașini-unelte, textile și produse alimentare. Această diversificare ajută la diminuarea riscurilor asociate dependenței excesive de un singur sector și conferă stabilitate economiei locale”.
Timpii mari de deplasare afectează calitatea vieții
“Potenţialul de dezvoltare a unei zone de deservire este cu atât mai mare cu cât beneficiază de o reţea de căi de comunicaţie bine dezvoltată. Numeroase studii din domeniul planificării teritoriale s-au bazat pe conceptul de accesibilitate, definit ca uşurinţa cu care persoanele sau mărfurile pot ajunge dintr-un loc în alt loc.
Accesibilitatea a fost evaluată de un număr însemnat de cercetători, de-a lungul anilor, la nivel naţional şi internaţional. Aceştia au evaluat accesibilitatea la diferite servicii: accesibilitatea la dotări generale, accesibilitatea orașului pentru serviciile de distribuție a mărfurilor, accesibilitatea la supermarket-uri și servicii medicale, accesibilitatea populaţiei la localităţi de rang superior sau accesibilitatea potenţială.
Rezultatele studiilor realizate indică, în majoritatea cazurilor, nivelul de accesibilitate, punându-se un accent mai deosebit pe zonele slab deservite. Influenţele cele mai mari în evaluarea accesibilităţii le au organizarea căilor de comunicaţie, starea de viabilitate a îmbrăcăminţii asfaltice, viteza de deplasare, traficul. De cele mai multe ori nivelul scăzut al accesibilităţii este asociat cu distanţe mari, respectiv timp de acces ridicat. Accesibilitatea influenţează, la rândul său, calitatea vieţii, respectiv funcţionarea economiei”.
Camioanele merg încet în România
“Pentru analiza zonei de deservire a ALP s-a realizat o analiză de reţea (pe rețeaua rutieră), mai precis o analiză Manhattan pe rețea, cunoscută în literatura de specialitate și ca Taxicab sau City Block. În acest sens a fost actualizată şi corectată baza de date care cuprinde reţeaua rutieră (drumurile clasificate).
Mai apoi au fost estimate vitezele medii pe fiecare categorie de drum ținând cont atât de rangul fiecărui drum, cât și de starea acestuia, vitezele maxime permise pe categorii de drumuri, pentru ca în final să se poată estima timpul în care pot fi parcurse anumite distanțe considerate de interes.
Calcularea distanţelor a fost realizată pentru a putea stabili zona de deservire (200 km), însă pentru o imagine mult mai bună şi mai realistă a accesibilităţii a fost determinat timpul de deplasare. Pentru realizarea analizei a fost folosită extensia Network Analyst din programul ArcGIS, determinându-se cel mai scurt traseu ca lungime și timp de deplasare dintre ALP şi unităţile administrativ-teritoriale de bază.
Vitezele de deplasare pe drumurile publice ale vehiculelor de transport marfă sunt reglementate prin lege şi au drept scop siguranţa şi fluiditatea traficului. La nivelul României, aceste limite de viteză sunt mai mici în comparaţie cu vitezele de deplasare ale autoturismelor, fiindcă vehiculele de marfă sunt mai grele şi mai greu manevrabile.
În vederea calculării timpului de deplasare în cadrul reţelei vitezele de deplasare au fost adaptate pentru transportul de marfă, pe categorii de drum: autostradă, drum expres: 90 km/h, drum european: 80 km/h, naţional: 70 km/h, judeţean: 60 km/h, comunal: 30 km/h”.
Viteză redusă a mărfurilor în orele de vârf
“Timpul de deplasare este în corelaţie cu viteza de deplasare şi poate suferi numeroase modificări în cursul unei zile. Cel mai important factor care îl influenţează este traficul, circulaţia desfăşurându-se mult mai greu în orele de vârf sau când se produc diferite evenimente rutiere.
Zona de 200 km (distanţă pe reţea) de deservire a ALP acoperă o suprafaţă considerabilă din teritoriul ţării, întinzându-se pe teritoriul a 19 judeţe: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş şi Vâlcea.
Teritoriile judeţelor Alba, Cluj, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu sunt cuprinse în totalitate în limita analizată, în timp ce restul judeţelor menţionate anterior sunt cuprinse parţial în limita celor 200 km. În cuprinsul acestei zone se regăsesc 716 unităţi administrativ-teritoriale de bază, dintre care 8 municipii reşedinţă de judeţ (Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Deva, Zalău, Bistriţa şi Oradea), 21 de municipii altele decât reşedinţele de judeţ, 53 de oraşe şi 634 de comune.
Dacă ne raportăm la distanţa până la zonele urbane, în urma analizei reiese că la mai puţin de 10 km se situează municipiul Aiud; în clasa 10-25 km se regăsesc oraşele Teiuş şi Ocna Mureş; în clasa 25-50 km se află municipiile Câmpia Turzii, Turda şi reşedinţa judeţului Alba – Alba Iulia.
În clasa 50-100 km se situează 2 municipii reşedinţă de judeţ, Cluj-Napoca (judeţul Cluj) şi Târgu Mureş (judeţul Mureş), 5 municipii – Sebeş, Mediaş, Blaj, Târnăveni şi Orăştie, dar şi 13 oraşe (Sălişte, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Copşa Mică, Zlatna, Dumbrăveni, Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Luduş, Sărmaşu, Huedin şi Geoagiu).
În clasa 100-150 km sunt cuprinse 3 municipii reşedinţă de judeţ: Zalău (judeţul Sălaj), Sibiu (judeţul Sibiu), Deva (judeţul Hunedoara), 6 municipii (Sighişoara, Gherla, Hunedoara, Brad, Dej şi Reghin) şi 12 oraşe (Tălmaciu, Avrig, Călan, Agnita, Cristuru Secuiesc, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, Beclean, Jibou, Haţeg, Simeria şi Cugir).
În clasa 150-200 km se regăsesc două reşedinţe de judeţ, Oradea (judeţul Bihor) şi Bistriţa (judeţul Bistriţa Năsăud); 7 municipii (Vulcan, Caransebeş, Făgăraş, Odorheiu Secuiesc, Beiuş, Lupeni şi Petroşani), dar şi 26 de oraşe”.
Citește și sumarul studiului „Intermodal. Schimbare de paradigmă în transportul de marfă”
4 milioane de locuitori în zona terminalului
“Populația localităților din zona de influență a ALP este de 4,08 milioane locuitori (1 iulie 2022), 18,6% din cea a României. Aici sunt cuprinse 4 municipii cu peste 100.000 locuitori (Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș), 7 municipii cu o populație de 50.000 – 100.000 locuitori (Bistriţa, Alba Iulia, Hunedoara, Zalău, Deva, Mediaş, Turda), 20 localități de 20.000 – 50.000 locuitori, 24 localități de 10.000 – 20.000 locuitori, 77 localități de 5.000 – 10.000 locuitori, 425 localități de 1.500 – 5.000 locuitori, 159 localități sub 1.500 locuitori.
Pentru cele 6 clase de accesibilitate determinate pe baza distanţei, populaţia fiecăreia este: < 10 km: 26.493 locuitori; 10-25 km: 39.270 locuitori; 25-50 km: 215.210 locuitori; 50-100 km: 1.142.290 locuitori, 100-150 km: 1.190.008 locuitori; 150-200 km: 1.475.409 locuitori.
Accesibilitatea ALP după timpul de deplasare a fost împărţită în 6 clase de valori. La mai puţin de 30 de minute se află municipiul reşedinţă de judeţ Alba Iulia, alte 3 municipii, Aiud, Câmpia Turzii, Turda, 2 oraşe (Teiuş şi Ocna Mureş) şi 15 comune. În clasa 30-60 minute se află municipiul reşedinţă de judeţ Cluj-Napoca, municipiile Sebeş, Blaj, Târnăveni şi Orăştie, oraşul Miercurea Sibiului şi 65 de comune.
În clasa 60-90 minute se situează municipiile reşedinţă de judeţ Sibiu, Deva şi Târgu Mureş, municipiile Mediaş, Gherla şi Dej, 13 oraşe şi 118 comune. În clasa 90-120 minute se regăsesc 181 de UATB-uri, dintre care un municipiul reşedinţă de judeţ – Zalău, 4 municipii – Sighişoara, Hunedoara, Brad şi Reghin, 11 oraşe şi 165 de comune.
În clasa 120-150 minute se situează municipiile reşedinţă de judeţ Oradea şi Bistriţa, 6 municipii (Vulcan, Caransebeş, Făgăraş, Odorheiu Secuiesc, Lupeni şi Petroşani), 19 oraşe şi 173 de comune. Din cele 716 localităţi situate în zona de 200 km, 106 se află la mai mult de 150 de minute de ALP, dintre care un municipiu (Beiuş), 7 oraşe şi 98 de comune.
Din punctul de vedere a numărului de locuitori pentru cele 6 clase de accesibilitate, determinată pe baza timpului de deplasare, populaţia pentru fiecare clasă este: < 30 minute: 238.317 locuitori; 30-60 minute: 650.466 locuitori; 60-90 minute: 952.489 locuitori, 90-120 minute: 737.090 locuitori, 120-150 minute: 1.172.273 locuitori; > 150 minute: 338.045 locuitori”.
Agricultura și industria agro-alimentară, cele mai vizate
“Domeniile considerate ca fiind potenţial influenţate de deschiderea terminalului intermodal în regiune sunt agricultură, industria alimentară; autoturisme şi piese; industria chimică; echipamente; îmbrăcăminte şi textile; materiale de construcţii; mobilier; produse casnice; produse electrocasnice, electronice şi de telecomunicaţii; produse de metal; produse de stil de viață; transport; utilaje avansate.
Numărul de angajaţi din aceste domenii este de 223.794, iar cifra de afaceri a companiilor analizate, de 20,8 miliarde de euro. La nivel judeţean, în aria de influenţă, cea mai mare cifră de afaceri și cel mai mare număr de angajaţi îl are judeţul Cluj, urmat de Sibiu şi Bihor.
Pentru cele situate la limita exterioară a zonei (Timiş, Arad, Caraş-Severin, Vâlcea, Satu Mare) cifrele sunt mult diminuate de distanţa maximă de 200 km faţă de ALP. Dacă ne raportăm la domeniile economice analizate la nivelul întregii zone de deservire a ALP, cea mai mare cifră de afaceri şi cel mai mare număr de angajaţi le are domeniul utilajelor avansate, urmat de produse alimentare, transporturi şi produselor din metal.
Analizând repartiţia domeniilor economice după cifra de afaceri pentru intervalele de distanţă din zona de deservire a ALP, pe primele poziţii se situează domeniile agricultură (intervalul sub 10 km), transport (intervalul 10-25 km), alimentar (intervalul 25-50 km), autoturisme şi piese (clasa 50-100 km), utilaje avansate (clasa 100 -150 km), produse alimentare (clasa 150-200 km).
Analizând repartiţia domeniilor economice după cifra de afaceri pentru intervalele de timp din zona de deservire a ALP, primele poziţii sunt ocupate de domeniile produse alimentare (intervalele sub 30 minute şi 30-60 minute); utilaje avansate (intervalele 60-90 minute şi 120-150 minute), produse de metal (intervalul 90-120 minute), mobilă (intervalul de timp > 150 minute)”.
Transportul intermodal sau combinat este bazat pe diferite moduri de transport al mărfurilor. În transportul intermodal, mai multe unități de încărcare sunt utilizate de-a lungul întregului traseu. În timpul acestuia, mărfurile nu sunt transbordate, singurul lucru care se schimbă fiind mijlocul de transport. Printre cele mai comune unități de încărcare se numără containerele, semiremorcile și cutiile mobile.
