Principalii operatori ai apelor uzate din Cluj și Sălaj au demarat proiecte care să permită transformarea nămolului fie în îngrășământ (Compania de Apă Arieș Turda – CAA), fie în energie (Compania de Apă Someș Cluj-Napoca – CAS).
CAA a pus pe picioare o unitate de compostare printr-un proiect cu finanțare UE în cadrul Stației de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) Câmpia Turzii. Lucrările de 11,5 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, au fost executate de asocierea Best Tools Company (lider), Volftech Eng, Acomin (asociați).
Stația de compost, în hală închisă, cu tratarea aerului viciat prin biofiltru, a fost prima de acest gen din România. “Nămolul este transformat în compost, iar tot aerul rezultat din acest proces se tratează prin biofiltru. Acest lucru reduce poluarea aerului din zonă, eliminând disconfortul pentru gospodăriile din vecinătatea instalației.
Stația transformă nămolul rezultat în urma epurării apelor în compost ce poate fi reutilizat în agricultură și întreținerea spațiilor verzi. Urmând pașii exacți ai economiei circulare, stația închide ciclul unui deșeu, nămolul, transformându-l într-un produs util”, spun reprezentanții CAA. Stația are o capacitate de 3.760 tone/an, echivalentul a 10,30 tone/zi, fiind operabilă non-stop (tratare biologică, fără manipulare).
Operatorul regional preia gratuit deșeuri verzi de la oameni și firme din cele două municipii și comunele învecinate. Sunt folosite ca fracție de amestec în realizarea compostului: crengi, frunze verzi/uscate, iarbă verde sau uscată, reziduuri de la curățare vii, paie din cereale, rapiță sau porumb, coajă de copac, gard viu, așchii de lemn, rumeguș.
Probele tehnologice au vizat realizarea compostului din nămolul deshidratat provenit din procesul de epurare a apelor menajere. Compostul este un material solid format din nămol și fracția de amestec (deșeuri verzi), obținut printr-un tratament biologic aerob, fiind utilizat ca fertilizant pentru îmbogățirea terenurilor agricole sau producerea de substraturi de cultură (sol).
“Deoarece credem într-un viitor curat, în care deșeurile vegetale se compostează, nu se ard, primăria susține și sprijină campania de colectare a deșeurilor declanșată de CAA. Compostând deșeurile verzi, contribuim la protejarea mediului înconjurător și la scăderea numărului incendiilor de vegetație”, a declarat primarul din Câmpia Turzii, Dorin Lojigan.
Sursă de inspirație a turcilor
După darea în funcțiune, stația a fost vizitată de o delegație din Turcia, condusă de primarul orașului Sindirgi Belediyesi – Ekrem Yavaş, din care au mai făcut parte Salih Durak – vicepreședinte, manager al afacerilor culturale și sociale, Himmet Taslioglu – manager al dezvoltării strategice. Ei au vizitat SEAU și stația de nămol, fiind puși la curent despre obiectivele și proiectele cu finanțare europeană ale CAA.
În vară, operatorul a demarat un proiect de creștere a eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu, de 12,6 milioane de lei, dintre care 8,4 milioane cofinanțare europeană, ce trebuie finalizat până în decembrie. Acesta are ca scop montarea a 2.563 panouri fotovoltaice și a cinci hidroturbine la stațiile de epurare și tratare din Turda, Câmpia Turzii, Cheia, Copăceni, Săndulești. Hidroturbinele vor fi folosite pentru transformarea energiei hidraulice în energie mecanică și apoi electrică.
“Estimăm producerea unei cantităţi de energie electrică din sistemul de hidroturbine de 775 MWh/an. Astfel, se va realiza o scădere a costurilor cu energia electrică cu impact asupra planului tarifar”, a menționat directorul general al CAA, Bogdan Bobic. Totalul populației din aria de operare este de 100.000 de locuitori, iar CAA furnizează apă potabilă către 25.000 de clienți.
Prea umed pentru agricultură
În cadrul SEAU Cluj-Napoca, zona Someșeni, CAS realizează o instalație de valorificare energetică a nămolului de epurare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) Cluj-Sălaj, în cadrul unui megaproiect de 404 milioane euro. Acesta este gestionat de CAS cu sprijinul Consiliului Județean (CJ) Cluj, acționar majoritar.
“La SEAU Cluj-Napoca deja se produc energie termică și electrică prin fermentarea anaerobă a nămolului, prin care se obține biogaz cu un conținut de 65% metan. Biogazul este valorificat în două cogeneratoare de energie electrică și termică. Practic, sunt două motoare care funcționează pe biogaz, echipate cu turbine. Generatoarele au o capacitate de câte 330 kWh. În acest fel se generează 3,7 Gwh / an, reprezentând o treime din necesarul energetic al SEAU Cluj-Napoca.
Până acum nămolul de epurare era valorificat în agricultură, dar din cauza umidității mari a acestuia și volumului mare produs care pune problema spațiului de depozitare, s-a decis cuprinderea în POIM a unor lucrări și echipamente care să reducă umezeala nămolului, posibilitatea valorificării lui energetice și a valorificării produselor secundare”, ne-a explicat Lucian Croitoru, director de comunicare al CAS Cluj-Napoca.
Instalația de uscare și valorificare a nămolului va prelucra nămolurile provenite de la SEAU Cluj-Napoca și celelalte stații de epurare gestionate de CAS în cele două județe. Prin noua linie tehnologică, nămolul va fi uscat la 80-85% (față de 30% până în prezent) va include o instalație de uscare și o unitate de peletizare.
Cantitatea de nămol deshidratat adus aici de la stațiile din Cluj și Sălaj e estimată la 96 tone/zi. Nămolul de epurare este centrifugat pentru deshidratare și uscat în hală. “Uscarea se obține prin schimb de căldură în interiorul turbo-uscătorului rotativ: suprafața interioară a camerei din uscător este adusă la temperatură folosind ulei diatermic.
Nămolul uscat se peletizează într-o instalație specifică, în aceeași hală. Linia de peletizare e dotată din două peletizoare, cu o capacitate de câte 1.700 Kg/h, unul în funcțiune, altul de rezervă. Valorificarea energetică a nămolului se face într-o centrală termică pe combustibili solizi. Combustibilul utilizat va fi reprezentat de peleții de nămol.
Centrala termică utilizată a fost personalizată pentru utilizarea drept combustibil a peleților de nămol. Tehnologia de ardere aleasă prezintă un mare avantaj, în comparație cu alte tehnologii de proces: o uscare mai bună a combustibilului înainte de oxidare (ardere), îmbunătățind condițiile pentru arderea completă a biomasei”, spune oficialul CAS.
Un contract de 83 de milioane de lei, prin POIM 2014-2020, prevedea concretizarea unor facilități pentru nămol la SEAU Huedin (Cluj), Cehu Silvaniei și Sărmășag (Sălaj), care să îl prelucreze pe cel provenit de la Cluj-Napoca și celelalte stații de epurare gestionate de CAS.
Instalație de dezintegrare moleculară la Cluj
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a propus achiziționarea unei instalații moderne, care să permită rezolvarea definitivă a gestionării deșeurilor municipale și transformarea lor în energie verde. Consilierii județeni se vor pronunța asupra cumpărării instalației de tratare prin dezintegrare moleculară. “Este o etapă revoluționară în rezolvarea problemelor legate de modul de gestionare a deșeurilor din județ. Deșeurile vor fi transformate în resursă alternativă de energie verde, care va genera și venituri suplimentare pentru CJ. Va reprezenta și o soluție ecologică, modernă”, consideră Tișe. Instalația modulară va permite tratarea prin dezintegrare a deșeurilor rămase în urma sortării și tratării mecanice. Ele vor fi mărunțite și dezintegrate, ceea ce va duce la producerea de gaz (syngaz), transformat în energie electrică livrată în sistemul energetic național. Oportunitatea constă în posibilitatea de tratare completă prin eliminare, care să diminueze cantitatea de deșeuri reziduale depuse acum în depozitul existent. Noul sistem ar reprezenta o altă premieră la nivel național.
