Inițiatorii de la Cluj ai strategiei naționale și-au propus ca, prin rețele de fibră optică și metropolitană, sateliți și tehnologii de comunicații cuantice (TCC), România să facă jocurile în domeniu la nivel internațional.
“În 1970 era petrol în abundență în toată lumea, până când, în 1973, statele arabe au spus „Stop, nu mai livrăm!”. În 2020 erau cipuri, semiconductori pe tot globul până ce a venit pandemia. A crescut cererea cu 25% și au început să întârzie livrările cu câteva zile, apoi săptămâni, iar producătorii auto care se bazau pe aceste componente, să închideau fabrici și trimiteau oameni acasă. Comunicațiile electronice sunt sigure până într-o zi, când vom asista la pierderea dreptului la viața privată, la pericole de securitate națională.
Le putem evita prin poziționarea strategică față de comunicațiile cuantice pentru a putea străluci în acest domeniu în Europa. Vorbim despre un continent care, în ultimii ani, a ratat șansa de a deveni lider în tehnologiile emergente, inteligența artificială (AI), comunicațiile 5G, Blockchain, cu toate că avem în Europa o cercetare excepțională în foarte multe universități.
Nu ne mai putem permite să pierdem toate aceste curse. România are multe șanse ca prin tehnologiile digitale să recupereze din zbor, să depășească alte țări și să devină un lider european; la Cluj avem multe clustere, universități interesate”, a spus Sabin Sărmaș, președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaților.
Semiconductorii, “scutul” taiwanez
“În anii ’80, Europa a decis, ca și alte state, să își mute producția de semiconductori în Taiwan. Țară care are o protecție față de China tocmai prin acest “scut”, deținând 85% din producția mondială. Dacă este suficient de inteligentă, România poate deveni un Taiwan al Europei în domeniul comunicațiilor cuantice. Avem Inițiativa Celor Trei Mări, cu 13 state din Europa Centrală și de Est, unde banii se dau pentru transport, energie și infrastructură de IT&C, o bună oportunitate de a-i folosi pentru a realiza, mai repede ca alții, infrastructura de comunicații cuantice.
Să nu uităm de oportunitatea economică. În Taiwan există un anumit CEO, Morris Chang (fondatorul companiei TSMC, n. red.). Dacă el închide poarta fabricii, nu mai facem nici telefoane mobile, nici laptopuri, nici electrocasnice, nici rachete. Acest cel mai mare producător de semiconductori tocmai deschide o fabrică în SUA, investiție de ordinul miliardelor de dolari. Dacă ne poziționăm statul ca un startup și acesta are curaj să pună bani jos și să accepte că poate să aibă un eșec și să o ia de la capăt, țara noastră va deveni un actor relevant în domeniu. Atunci România poate să aibă, în următorii ani, 1-2 Chang Morris ai UE în domeniul CC”, consideră deputatul clujean.
Au cooptat STS și Academia Forțelor Terestre
Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj i s-a încredințat conceperea strategiilor naționale pentru acest tip de comunicații. “Când am pornit acest proiect, împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM) ne-am dat seama că avem câțiva specialiști în domeniu în România, dar risipiți în toată țara, iar la nivelul instituției noastre, un grup mic.
Cum pentru un proiect de strategie națională aveam nevoie de mulți specialiști, i-am chemat inclusiv pe cei care au pierdut competiția cu noi la licitația de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), pe cei de la universitățile tehnice din marile orașe ale țării. Am luat specialiștii inclusiv din zona militară (Serviciul de Telecomunicații Speciale – STS, Academia Forțelor Terestre), iar din mediul economic am apelat la Microsoft. Pornind de la un grup mic, am creat o strategie mare, pe baza reputației UBB și instituțiilor din proiect”, a explicat rectorul UBB, Daniel David.
“Pentru mine acesta este un proiect foarte important, mai ales că sunt absolvent de UBB. E veste foarte bună venită din partea acestei universități, după ce recent am lansat strategiile naționale de Blockchain și AI ale României și ne pregătim să o lansăm pe cea de comunicații cuantice.
Aveți în mine un partener pe termen lung în acest proiect. Inițiativele în domeniu din mediile public și privat vor pune România pe harta celor mai importante hub-uri tehnologice ale Europei”, a anunțat ministrul cercetării, Bogdan-Gruia Ivan.
Primarii Europei sosesc la Cluj
“Am început proiectul cu o analiză SWOT a punctelor slabe și tari, urmată de crearea de grupuri de lucruri și a viziunii strategice, de obiective strategice și direcții de acțiune, un plan de acțiune, iar la final, monitorizarea și evaluarea. Printre obiective s-au numărat stimularea cercetării și inovării (R&D), crearea unei forțe de muncă specializate în CC, dezvoltarea infrastructurii naționale specifice și interconectarea sa cu cea europeană (EuroQCI).
Sperăm că România va fi implicată activ în a doua revoluție cuantică, iar aceste tehnologii CC asimilate să contribuie la dezvoltarea țării, securitatea națională, creșterea activității economice. În 2035 ar trebui să apară în România producători de echipamente, nu doar să cumpărăm ceea ce fac alții”, a rezumat Octavian Moldovan, expert tehnic în planificare de strategii în QTSTRAT.
Emilia Botezan, șef birou relații externe și investitori al Primăriei Cluj-Napoca, a sugerat testarea a cât mai multor noi tehnologii în oraș. “Toate aceste tehnologii vor trebui acceptate de către societate, deci vă propun includerea lor pe agenda Eurocities Forum, eveniment pe care îl organizăm în 2024, și care va aduce aici primari marilor orașe ale Europei.
La Bruxelles, noi am spus că Europa începe la Cluj și în alte orașe europene care își cunosc cu adevărat valorile. Am elaborat strategia orașului împreună cu UBB pentru a crește calitatea vieții, am introdus progresul tehnologic, însă în paralel cu respectarea vieții private. Vrem să derulăm cât mai multe proiecte pilot la Cluj, să vedem în ce direcții putem să mergem”.
Quantum ca soluție pentru blocajele în trafic
Bogdan Putinică, CEO al Microsoft România, atrage însă atenția că autoritățile clujene mai au încă mult de lucru în introducerea tehnologiei. “Țara noastră are potențial de inovație, de dezvoltare în Quantum. Traficul din Cluj este motivul pentru care am întârziat la conferință, deci concluzia este că avem nevoie de două ori mai mult Quantum decât în această strategie pentru a fi rezolvat și fluidizat.
În 2022 aveam 200.000 de ingineri IT în România care produc peste 7% din produsul intern brut al țării (PIB), anul acesta “lovim” 8% prin această industrie IT din România, cu bune și cu rele, cu taxe și programe guvernamentale și o strategie națională de Quantum, care crește de trei ori față de economia țării. Ceea ce ne dă șansa să credem că, în 2025, va reprezenta 10% din PIB. Un incredibil capital de bună știință pe care îl are România.
Quantum demonstrează că tehnica actuală de calcul este inutilă în sensul că poate fi pusă la lucru, dar durează mai mult decât viața tuturor atomilor din acest univers ca să găsească soluția. Deci probleme ca schimbările climatice, producția de alimente, dezvoltările de antibiotice, îngrășămintele sunt potrivite pentru tipul de calcul pe care tehnologia Quantum îl oferă.
Industria chimică din România consumă 3% din producția de gaze naturale din țară, însă nu este atât de optimă ca natura pentru fabricarea de îngrășăminte. În natură există bacterii care își fac atât de bine treaba încât e mai eficientă decât aceste modele de dezvoltări industriale. Este un scenariu în care tehnologia Quantum poate face diferența: scurtează foarte mult timpii de cercetare de la câteva sute de milioane de ani la câteva sute de zile. Iată cum Quantum poate să producă bunăstare pentru omenire”.
Apocalipsa cuantică, la orizont
Radu Ionicioiu, director științific al QTSTRAT, s-a referit la amenințările cibernetice care se profilează. “Digital Europe e o sintagmă foarte folosită, vom avea în România Cloud-ul Guvernamental, însă toate aceste tehnologii nu funcționează fără securitatea cibernetică. În momentul în care computerele cuantice vor veni, toate aceste sisteme actuale vor fi compromise.
Avem la orizont acea apocalipsă cuantică în care un hacker poate să ne spargă sistemul auto și să facă apoi o actualizare prin care să dețină control asupra mașinii noastre, deci o problemă de viață și de moarte, asupra telefonului sau computerului. Rețele mobile 5G, tranzacții financiare, autentificare, tot ce se desfășoară pe internet pot fi compromise. Recent, am avut atacul cibernetic asupra sistemul CertSIGN de semnătură electronică (afectând serviciile publice din Ghișeul.ro și SICAP, n. red.).
Sunt companii care au finanțare și pun pe piață aceste computere cuantice: IBM, Google, Pascal. Este un ecosistem în efervescență. Fondatorii PsiQuantum, un startup pornit de oameni din Europa, s-au dus în Silicon Valley și au strâns până acum, prin trei runde de finanțare, 700 de milioane de dolari, o cifră comparabilă cu cât investește Europa în proiectul Shaping Europe’s Digital Future (Flagship). IBM își face un “roadmap” prin care spune în câți ani și cum va integra Quantum.
Asta îți spune că trebuie să iei securitatea internetului în mod serios. Sunt informații care trebuie să fie sigure până la 50 de ani, cazul celor top secret: guvernamentale, secrete de stat, NATO, deci să îți iei măsuri că aceste sisteme nu pot fi sparte. Sunt două feluri de secretizare: clasic și cuantic. În următorii ani vor fi 20 de miliarde de dispozitive care trebuie actualizate, deci organizațiile trebuie să își planifice de pe acum această tranziție, care nu este ușoară”.
România stă bine la fibra optică
“Va exista o rețea duală, una la sol, de fibră optică, și alta satelitară, care urmează să fie construită de Agenția Spațială Europeană. China are deja cea mai largă rețea de comunicații cuantice din lume. Pan Jianwei, “Father of Quantum” în China”, fost doctorand al profesorului Anton Zeilinger, de la Universitatea din Viena, îi spunea că vrea să aibă acasă un laborator ca al lui. Acum are unul de 100 de ori mai mare pentru că gestionează primul program de acest fel din lume.
China a pus pe orbită primul satelit de CC, în 2016, are o rețea la sol de 2.000 km între Beijing și Shanghai, echivalentul distanței București – Bruxelles. Este o lecție pentru noi, ca să nu mai permitem aceste decalaje. Polonia are un proiect de 2-3 milioane de euro pe an, Ungaria, de 11 milioane pe 4-5 ani, Germania, un proiect național federal de 2 miliarde de euro, plus landurile care investesc local, cu startup-uri apărute precum ciupercile după ploaie.
În România, prima fază a fost să avem două rețele între două orașe importante, București și Cluj, am definit această axă Nord-Sud, pentru ca apoi să fie extinsă local în mai multe orașe. Faza trei înseamnă stațiile optice la sol, obiective cheie pentru comunicarea cu sateliții, faza patru, integrarea în rețeaua europeană.
Tehnologiile cuantice sunt de importanță strategică pentru România, nu trebuie să le pierdem, însă avem nevoie de specialiști, de o economie “Quantum secure”, de o industrie dezvoltată în această direcție, să investim în ceea ce ne pricepem: laseri, fotonică, micro și nanotehnologii, bază de plecare pe care putem constitui un ecosistem important”, spune Ionicioiu.
Provocări identificate de proiect în România
- Performanța redusă a sistemului național R&D
- Rezultate ale cercetării cu impact mic pe piață
- Puțini cercetători polarizați în centre
- Participare redusă în grupuri de lucru europene
- Oferta educațională limitată
- Lipsa cererii de piață pentru specialiști
Sursa: QTSTRAT
Andrei Alexandru, secretar de stat în MCID:
“Până la final de an strategia națională de tehnologii cuantice va fi gata. TCC, AI, sistemele autonome, securitatea cibernetică reprezintă domenii de forță unde putem obține rezultate la nivel internațional. Vom avea o schemă de ajutor de stat de 3 miliarde de lei pentru a finanța, pe diverse paliere, parteneriate de cercetare între sectorul public și cel privat, pentru ca rezultatele să se reflecte în viața de zi cu zi. Putem finanța și centre de excelență în domeniile strategice de digitalizare pentru România”.
Christian Săcărea, prorector UBB:
“Prin acest proiect intrăm într-o normalitate în care statul devine partener al universităților pentru a concretiza o strategie națională. Am concentrat 300 de pagini de studii și analize, un punct important pentru a crea strategia de TCC a țării. Am mobilizat 40 de grupuri de lucru, cu 80 de specialiști, avem o bază de date consistentă cu experți în domeniu, ne asumăm rolul de a forma viitorii specialiști în TCC. Clujul poate deveni un hub de TCC care să înglobeze startup-uri de acest fel. Haideți să lucrăm împreună și să împingem țara asta înainte!”
Mihai Carabaș, conferențiar Universitatea Politehnica din București:
“Ne propunem să realizăm o rețea națională de fibră optică pe baza celor 1.600 km pe care îi avem deja în România, ulterior să creăm legături de tip CC între București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, iar apoi să facem interconactivitatea cu rețeaua europeană la Giurgiu (cu Bulgaria) și la Arad (cu Ungaria, până la Viena). Am creat deja 17 Quantum Hub-uri la nivel național, printre care cel de la UBB. Deocamdată suntem blocați la finanțare, sperăm să se rezolve”.
Strategia națională, creată la Cluj
UBB a organizat conferința finală a proiectului de elaborare a strategiei pentru dezvoltarea capabilităților naționale în comunicații cuantice (QTSTRAT), pe care îl coordonează. Acesta se ridică la 3 milioane de lei și este finanțat de MCID. Scopul principal este de a prezenta cele mai importante rezultate ale proiectului (strategia, planul de acțiune și master planul național în domeniul comunicațiilor cuantice).
Un obiectiv este de a oferi informații relevante pentru dezvoltarea domeniului la nivel național și de a discuta despre evoluția acestuia, atingând și aspecte relevante din perspectiva întregului spectru al tehnologiilor cuantice.
Evenimentul și-a propus să reunească decidenți și specialiști din domeniu, reprezentanți ai instituțiilor și agențiilor guvernamentale relevante, reprezentanți ai mediilor R&D, academic și de afaceri. Rezultatele și concluziile vor fi utilizate în vederea finalizării documentelor de planificare strategică. QTSTRAT este implementat de UBB și INCDFM în perioada 2021-2023. Obiectivul este elaborarea de strategie, “roadmap” și master plan la nivel național în domeniul TCC.
Ce sunt tehnologiile cuantice
TCC au ca bază principiile mecanice cuantice și garantează că viitoarele telecomunicații de acest gen vor fi sigure și imposibil de interceptat de hackeri sau guverne “curioase”. Dacă se vor dovedi viabile la scară largă, vor fi integrate în sistemele existente, oferind o alternativă mai sigură de transfer al datelor sensibile. Computerele cuantice vor duce la creșterea spectaculoasă a puterii de calcul din prezent, conform portalului Știință și Tehnică. UE și-a propus să construiască un scutul de comunicare cuantic ultrasecurizat EuroQCI, printr-o combinație terestră (rețea din fibră optică) și spațială (sateliți interconectați) care să garanteze securitatea tranzacțiilor digitale pe distanțe scurte și lungi pe continent, potrivit Comisiei Europene Principalii beneficiari vor fi autorități naționale și locale, agenții guvernamentale, dar și bănci, companii. Un alt obiectiv îl reprezintă internetul cuantic, un obiectiv pe termen lung (15-20 de ani) care să funcționeze prin interconectarea calculatoarelor cuantice, simulatoarelor și senzorilor. 17 state au strategii naționale în acest domeniu, printre care China, SUA, Japonia, Canada, Marea Britanie sau Germania.
Fotbal vs IT&C
În paralel cu evenimentul de la Hotelul Grand Italia se derula cantonamentul campioanei Superligii la Fotbal, Farul Constanța, venită aici pentru meciul cu ex-campioana CFR Cluj. Primul sosit la barul hotelului, dis-de-dimineață, a fost președintele clubului constănțean, Gheorghe Popescu, investitor în domeniile imobiliar, hotelier și energetic. Au urmat Gheorghe Hagi, acționar al clubului și antreprenor în sport și turism, care a venit să își preia camera rezervată, surprins că recepționera nu îl cunoștea, și directorul sportiv al FC Farul, Zoltan Iasko, care a organizat o scurtă ședință în una dintre sălile de conferință.
