Lungul drum către o infrastructură tehnologizată modernă, sustenabilă, verde și neutră din punctul de vedere al emisiilor
Începând cu 1997, Compania de Apă Someș S.A. a demarat o serie de programe majore de investiții pentru extinderea, modernizarea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă și a rețelelor de canalizare, dar și a stațiilor de purificare a apei și a celor de epurare a apelor uzate, a surselor, stațiilor de pompare și a rezervoarelor.
Treptat au fost gândite și investiții privind automatizarea, digitalizarea, contorizarea inteligentă, producerea și utilizarea extensivă a energiei verzi, regenerabile, care să reducă sau să elimine impactul asupra mediului, să reducă emisiile de gaze de seră și amprenta de carbon, să fie promovată economia circulară prin implementarea unor modele de producție și consum, pe baza principiilor de eliminare a deșeurilor și poluării și de regenerare a sistemelor naturale.
Efortul investițional din cadrul celor șase proiecte majore de investiții cu cofinanțare europeană, derulate din 1997 până în prezent, la care se adaugă investițiile de mai mică anvergură din surse bugetare, în principal Consiliul Județean Cluj ca acționar majoritar, dar și din surse bugetare ale celorlalte autorități locale din aria deservită, se ridică la peste 720 milioane de euro, o sumă impresionantă după orice standarde. Aceste programe majore de investiții au fost grupate în proiecte de pre-aderare, iar, ulterior, în proiecte vizând atingerea exigențelor privind calitatea apei destinate consumului uman, respectiv calitatea mediului prin colectarea și epurarea apelor uzate, cuprinse în Capitolul de Mediu al Tratatului de Aderare și în Directivele Europene în domeniu. Întregul proces investițional, mai ales cel post-aderare, a fost realizat pe baza unor Master Planuri actualizate periodic, care au stabilit strategia și ierarhizarea investițiilor pe termen scurt, mediu și lung. Varianta actualizată a Master Planului operatorului regional Compania de Apă Someș S.A. are în vedere orizontul de timp până în 2050.
Proiectul major de investiții curent, Programul de Dezvoltare Durabilă – PDD, nu face decât să continue investițiile realizate prin proiectele anterioare. Astfel, compania a derulat două programe majore pre-aderare cofinanțate de UE: MUDP II – Programul de Dezvoltare a Utilităților Municipale, etapa a 2-a, derulat între 1997-2002, cu o valoare de 38 de milioane de dolari, respectiv proiectul ISPA – Instrument Structural Pre-Aderare, în valoare de 63,5 de milioane de euro, derulat între 2003- 2009.
Al treilea program cofinanțat de UE a fost de mai mică anvergură, dar a fost important deoarece a fost primul destinat reabilitării rețelelor din orașele mici și mijlocii, nu doar a marilor municipalități care au constituit ținta MUDP și ISPA. Programul SAMTID pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Orașele Mici și Mijlocii a fost în valoare de doar 11 milioane de euro, însă a rezolvat problemele majore și presante legate de prestarea serviciului în cele șapte orașe – Zalău, Cehu Silvaniei, Șimleul Silvaniei, Jibou, Dej, Gherla și Huedin, nou preluate de Compania de Apă Someș S.A. în aria deservită după reorganizarea în operator regional, primul care a trecut de granițele administrative ale județului propriu, deservind două județe, Cluj și Sălaj. SAMTID a fost cu atât mai binevenit cu cât a rezolvat nevoile urgente de investiții în aceste orașe în care pierderile de apă ajungeau sau depășeau 70%, iar apa era furnizată după program, între 12 – 20 de ore pe zi. În aproximativ un an, toate aceste orașe aveau apă 24/7.
A urmat proiectul POS Mediu – Programul Operațional Sectorial (2008-2015) în valoare de 196,9 milioane de euro, iar apoi proiectul cu adevărat major, POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare, etapa 2014-2020, derulat practic între anii 2019-2023, cu o valoare de peste 400 milioane de euro. Urmare a unor situații obiective, o parte din cele 34 de contracte de lucrări, servicii și produse care au compus POIM nu au putut fi finalizate până la 31 decembrie 2023, astfel încât au fost fazate pe PDD – Programul de Dezvoltare Durabilă care este în derulare în prezent. La momentul actual, din cele 34 de contracte componente POIM, 32 au fost semnate și se află în diverse stadii de derulare, inclusiv toate cele 26 de contracte de lucrări la rețele. Urmare a unor situații obiective, 13 contracte de lucrări vor fi fazate pentru perioada 2024-2025, în cadrul următorului program major de investiții cu cofinanțare UE – PDD, Programul de Dezvoltare Durabilă.
De asemenea, a fost recepționat un contract de prestări care a vizat extinderea sistemului SCADA în aria deservită de companie în județele Cluj și Sălaj, pentru controlul și monitorizarea proceselor operaționale ale activității de alimentare cu apă și de canalizare-epurare. La finalul anului 2023, progresul fizic în cele 26 contracte de lucrări în cadrul cărora s-au demarat efectiv lucrările era de 80,21% pentru rețele de alimentare cu apă (corespunzător unei lungimi de 1.242 km), respectiv de 69,70% pentru rețele de canalizare (262 km).
Una dintre cele mai importante lucrări, începută în cadrul POIM și continuată prin PDD, va fi construirea aducțiunii de apă potabilă Cluj-Sălaj în lungime de 168 de km, cu 150 de km de ramificații adiționale, aceasta urmând a fi, după finalizare, cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România. Aceasta va permite, pe de-o parte, înlocuirea alimentării cu apă din sursele existente în prezent, de exemplu pentru toate cele patru municipii și orașe din județul Sălaj, Zalău, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei și Jibou, cu apă potabilă de excelentă calitate provenită din sursa Tarnița și tratată la Stația de tratare Gilău, iar, pe de altă parte, va permite unui număr semnificativ de localități rurale din județele Cluj și Sălaj să se lege la această aducțiune, renunțând la sursele locale existente, vulnerabile și la efectele schimbărilor climatice.
“Soluția cea mai importantă în ceea ce privește seceta va fi realizată prin POIM (actualmente PDD) pentru o bună parte a sistemului regional administrat de noi în județele Cluj și Sălaj, respectiv extinderea semnificativă a osaturii sistemului integrat de alimentare cu apă la nivel regional, prin construirea aducțiunii Cluj-Sălaj de care am menționat deja. Existența acestei aducțiuni regionale va permite localităților rurale care nu au beneficiat de construirea de rețele de distribuție în cadrul POIM sau a altor programe curente, să le realizeze ulterior și să se poată lega la această aducțiune”,
Călin Neamțu – director general, Compania de Apă Someș S.A.
Pași importanți spre o companie verde
În linie cu politica de creștere a ponderii producției de energie verde demarată în programul ISPA, când Compania de Apă Someș a realizat o primă microhidrocentrală proprie în aval de barajul Tarnița, care poate produce până la 10.000 MWh pe an, continuată prin instalarea și utilizarea panourilor solare pentru alimentarea transmisiilor de date de la obiective ale infrastructurii situate în zone izolate și prin producerea de cantități semnificative de energie termică și electrică din biogazul rezultat din nămolul de epurare, prin POIM s-a demarat realizarea de noi obiective care să contribuie semnificativ la politica de “companie verde” și reducerea amprentei de carbon. Aceste noi investiții au vizat atât capacități suplimentare de producere de energie verde prin construirea unei noi microhidrocentrale la Stația de Tratare Gilău, prin POIM, cât și instalarea de parcuri fotovoltaice în perimetrul a șase facilitați ale companiei din județele Cluj și Sălaj, finanțare suplimentară în valoare de 9.543.114,46 de lei, obținută în urma unei aplicații tot în cadrul POIM, dar pe Axa 11.
De asemenea, Compania a primit o finanțare pentru proiectul “Digitalizarea infrastructurii de apă și apă uzată a operatorului regional – contorizare inteligentă”, prin POIM AXA 3.2, în valoare de 11.790.866,59 de lei, inclusiv TVA, ce vizează achiziționarea în principal a 5.700 de contoare de apă rece electromagnetice inteligente și a altor elemente de control, monitorizare și automatizare, care vor duce la reducerea consumului de carburant și energie, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon. Acest din urmă proiect vine în completarea programelor începute acum câțiva ani privind contorizarea inteligentă, care în prezent au în vedere transmiterea datelor de la contoarele clienților direct în softul de facturare, ducând la o reducere semnificativă a utilizării combustibililor fosili și, astfel, la reducerea amprentei de carbon.
Nu în ultimul rând, o investiție importantă derulată în cadrul POIM/PDD vizează realizarea unei instalații de valorificare energetică a nămolului de epurare la Stația de Epurare Cluj, unde va fi adus nămolul de la toate celelalte stații de epurare din județele Cluj și Sălaj, acesta fiind tratat termic cu producere de energie, care va fi apoi refolosită pentru uscarea altor șarje de nămol, contribuind esențial nu doar la producerea de energie, ci și la dezvoltarea economiei circulare.
Dezvoltarea rețelei
Concomitent cu toate aceste investiții majore, Compania de Apă Someș S.A. continuă investițiile de anvergură mai mică, demarate încă din 2002 prin Fondul IID (Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare) constituit din redevența și impozitul pe profit, vărsate Consiliului Județean Cluj și returnate apoi în acest fond, destinat exclusiv unor investiții și rambursării ratelor de credit asumate de companie pentru cofinanțarea programelor europene. Valoarea totală a investițiilor din Fondul IID, începând cu 2002, trece de 38 milioane de euro. Un proiect important cu finanțare din IID, demarat în 2022, este Alimentarea cu apă în zona de munte a județului Cluj, respectiv comunele Călățele, Mănăstireni, Râșca și Beliș, o inițiativă a președintelui Consiliului Județean Cluj. Semnarea contractului a avut loc în luna decembrie 2023. Valoarea proiectului este de 23.162.058,50 de lei, exclusiv TVA, durata de execuție este de 24 de luni, iar populația beneficiară a acestui proiect numără circa 9.300 locuitori. Contractul este structurat pe patru etape care se vor conexa ulterior cu o a cincea etapă, ce are în vedere alimentarea cu apă a localității Mărișel, proiect finanțat tot din Fondul IID. În 2023 au fost semnate 13 noi contracte prin Fondul IID și au fost demarate lucrările în cadrul altor trei contracte semnate în 2022. În total, în cadrul contractelor în execuție, în 2023 s-a înregistrat un progres fizic de aproximativ 63 km de rețele de apă și canal, în 14 localități din județele Cluj și Sălaj. Valoarea plătită în 2023 pe contractele din IID a fost de 34.500.000 de lei, cu TVA.
În completarea investițiilor prin programe Europene și prin IID, Compania derulează investiții de mai mică anvergură și din surse proprii, în cursul anului 2023 fiind finalizate lucrări în valoare de 65.000 de lei în două localități din județul Cluj și investiții în curs de execuție în valoare de 2,3 milioane de lei.
Desigur, în tot acest timp, o prioritate importantă a fost și reducerea pierderilor de apă și a NRW – a apei care nu aduce venituri, prin automatizarea și digitizarea proceselor, respectiv prin contorizarea inteligentă. Programul de reducere a pierderilor este unul permanent și a implicat proiecte de detectare a pierderilor de apă prin satelit asistat de radar, instituirea de DMA-uri, adică de zone de contorizare districtuală prin care se sectorizează rețeaua în scopul unei mai bune monitorizări. Am continuat montarea de contoare inteligente cu transmitere la distanță în Cluj-Napoca, am inițiat un program de contorizare inteligentă în zona Dej prin înlocuirea a 1.000 de contoare mecanice cu unele cu transmitere a datelor direct în sistemul informatic, iar în cadrul POIM continuăm achiziția și montarea a circa 10.000 de contoare inteligente concomitent cu extinderea SCADA și GIS. De asemenea, derulăm un contract de realizare a unui sistem informatic integrat și dezvoltăm în continuare digitalizarea proceselor de relații clienți.
Provocarea schimbărilor climatice
Evident, provocările prezente și anticipate ale operatorilor de apă-canal sunt efectele produse de schimbările climatice. Fie că este vorba de caniculă asociată cu secetă, fie că este vorba de ploi torențiale a căror frecvență și amplitudine cresc în fiecare an sau perioade de temperaturi foarte scăzute, toate au efecte asupra infrastructurii. O parte importantă a problemei noastre, cu care cred că s-au confruntat și alte companii, mai ales anul trecut, a fost vulnerabilitatea localităților rurale alimentate din surse locale de apă. Nu doar seceta afectează debitul puțurilor, ci, oricât de ciudat ar părea, chiar și ploile torențiale care, pe de-o parte, nu permit infiltrarea apei în stratul freatic din cauza vitezei foarte mari de curgeri pe teren, iar, pe de altă parte, antrenează de pe terenurile din jur agenți poluanți, de regulă dejecții animale, contaminând astfel sursele.
Soluția cea mai importantă în ceea ce privește seceta va fi realizată prin POIM (actualmente PDD) pentru o bună parte a sistemului regional administrat de noi în județele Cluj și Sălaj, respectiv extinderea semnificativă a osaturii sistemului integrat de alimentare cu apă la nivel regional, prin construirea aducțiunii Cluj-Sălaj de care am menționat deja. Existența acestei aducțiuni regionale va permite localităților rurale care nu au beneficiat de construirea de rețele de distribuție în cadrul POIM sau a altor programe curente, să le realizeze ulterior și să se poată lega la această aducțiune.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 128 a revistei Transilvania Business (11 aprilie-8 mai 2024), în capitolul special dedicat investițiilor în infrastructura de apă și canalizare, proiect ocazionat de Ziua Mondială a Apei
