Transilvania este un teritoriu cunoscut mai ales pentru vinurile albe. Cramele dezvoltate în ultimii ani aici încearcă să inoveze și să aducă pe piața vinului românesc și produse inedite. Auzim tot mai mult despre diversele variante de rose-uri concepute de vinificatorii mici din regiune. Transilvania Business și-a propus să facă o trecere în revistă a celor mai bune crame din Transilvania, crame care s-au transformat în businessuri profitabile.
Pivnița Savu – un business de familie de succes. „Ducesa de Transilvania” anunță venirea verii
Diosig, „capitala” vinului din Bihor
Cramele Békési mizează pe „Woywoda wines”
Cramele Darabont, tradiție de peste 100 de ani la Biharia
CRAMA FORT SILVAN ÎȘI EXTINDE CAPACITĂȚILE DE PRODUCȚIE
Casa de vinuri Fort Silvan 47, deținută de familia Szoboszlai, și-a așternut plantațiile viticole pe pantele satului Camăr, de la poalele Măgurii Șimleului, învecinată cu pădurea. Suprafața este cultivată cu soiuri clasice – Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Traminer, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Cadarcă. Aceasta cuprinde 33,5 ha de vie nouă. Fostul profesor de fizică Attila Szoboszlai, dar și ex-primar al comunei timp de 17 ani, care deține Crama Fort Silvan 47 și Pensiunea Kemsilvanum, din comuna sălăjeană, a atras fonduri europene de 700.000 de euro pentru realizarea a două obiective importante în zonă. Cu banii de la Uniunea Europeană, afacerea cu vin de la Camăr, prin societatea Bibrokem, se modernizează.
Crama se va extinde, iar capacitatea de producție va fi mărită, planurile fiind de mărire de la 500 la 800 hl. Aceasta este construită din piatră, în stil de fortăreață medievală, cu laturi de 25 m, fiind săpată în deal. Ca vinificator a fost adus Laszlo Veiszenbacher, cel care oferă și consultanță micilor producători, prin societatea Vinoland.
Lângă pensiunea de la Camăr au început lucrările de construire a celui mai modern centru SPA din județ. Din acest an, turiștii care ajung la Camăr se vor putea bucura de diferite facilități, printre care centru SPA, plimbări cu trăsura prin vie, mâncare tradițională sau degustări de vin în cramă. Proprietarii au demarat deja procesul de recrutare pentru posturile de bucătar și de ajutor de bucătar, dar și pentru personalul de întreținere pentru instalații și spațiile verzi.
Pensiunea organizează, pentru grupuri, programe de plimbări pe jos sau cu trăsura, prin vie și pădure, partide de vânătoare și de pescuit, tururi cu bicicleta, fript de slănină în vie, mâncare tradițională la ceaun. Printre bunătățile servite la restaurant se numără iahnia de fasole cu cârnăciori, supa de mazăre cu găluște, aripioarele de pui în crustă picantă, pulpele în sos paprika, tradiționalul babgulyas sau prăjitura cu vișine. Așezată în incinta plantației de vie, pensiunea este una încăpătoare, având 10 camere duble twin și apartamente spațioase, precum și săli de protocol și de evenimente pentru maximum 200 persoane, bucătărie modernă, cramă, vinotecă și parcare. Zona Camăr este ideală pentru odihnă și recreere, fiind departe de zgomotul orașului, în mijlocul naturii, atât pentru turiști, cât și pentru evenimente. Familia Szoboszlai deține și o plantație de brazi ornamentali, pe 520 ha, împreună cu doi parteneri, maghiar și austriac, soția fiind manager general.
„Avem două mari proiecte pentru 2021: să construim noua hală la cramă, proiect cu finanțare de la APIA, de 550.000 de euro, cu dotările aferente – utilaje, comandă electronică, sistem de răcire a mustului, iar altul, de 300.000 de euro, majoritatea fonduri proprii, dar și contribuție de la AFIR, cu bani europeni, pentru un complex SPA la pensiunea noastră, destinat în primul rând celor care ne vizitează. Aici vin turiști din toată Europa, din Germania, Danemarca; ei vor reveni după ce va trece această nebunie. Avem aici un fond de vânătoare atractiv, sunt și lacuri frumoase în zonă, formate din baraje ale unor ape naturale, la Carastelec, Camăr, Balc.
Domeniul hoteluri-restaurante este acum unul mort, dar vom reuși să vindem toată recolta din 2020 în sistem vrac, deoarece avem deja clienții noștri, din Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Bihor, Harghita. Gusturile s-au mai schimbat și, chiar dacă livrăm vin neîmbuteliat, acești clienți solicită un produs de calitate. În condițiile restricțiilor de pe piața HoReCa, îmbuteliem mai puțin și vindem vrac. Am terminat lucrările de sezon, tăiatul viei, am achiziționat și un sistem de balotat care ne va permite să folosim ce ne-a rămas din tăieri pentru încălzirea pensiunii”, ne-a spus Attila Szoboszlai, proprietarul Cramei Fort Silvan.
CARASTELEC WINERY, DIN INSULA CRISTALINĂ A TRANSILVANIEI
A fost prima investiție din România gândită să producă preponderent spumante și vinuri efervescente. Este situată într-una dintre cele mai vechi zone producătoare de vin din țară, în apropierea masivului muntos Măgura Şimleului, numită și „insula cristalină a Transilvaniei”, care se remarcă printr-un sol aparte, din care vița-de-vie își extrage mineralele necesare pentru a da naștere unor vinuri elegante, pline de finețe și rafinament. Crama a apărut pe harta viticolă a României în 2011, când s-au plantat 22 ha, cu soiuri alese pentru șampanizare. Plantația compactă de pe dealul deasupra satului formează un amfiteatru natural cu expunere sudică.
Spumantul Carassia, lansat în 2017, este produs exclusiv din struguri din podgoria proprie, prin selecția și îngrijirea corespunzătoare a recoltei destinată, de la tăiere, vinului de bază folosit la producerea vinurilor spumante. În acest proces este important ca prelucrarea strugurilor să se efectueze în apropierea plantației. Clădirea cramei, distinsă cu Premiul de Excelență în Construcții în 2015, a fost proiectată ținând cont de acest lucru. Clădirea funcționează cu energie verde: încălzirea și răcirea sunt asigurate cu pompe geotermale, consumul de energie fiind atenuat cu panouri solare. Întreg procesul de vinificare a spumantelor, de la prima și a doua fermentație, până la maturarea îndelungată în sticlă, remuaj, degorjare și etichetare, se întâmplă în crama proprie.
„Am plantat din tripletul de soiuri folosite pentru șampanizare folosite și în regiunea Champagne, Feteasca Regală dintre soiurile autohtone pentru vinuri petiante și Rieslingul de Rhin, pe care îl transformăm în vin liniștit. Pinot Noir este soiul care ocupă aproape jumătate din versanții noștri, localizați la aceeași latitudine cu Burgundia. La fel ca și în locul lui de origine, aici, în nordul Transilvaniei, Pinot Noir își regăsește complexitatea și eleganța cuvenită. Acesta stă la baza vinurilor spumante, dar este vinificat și ca vin petiant, iar ca vin liniștit producem din el vin roșu maturat în butoaie de stejar”, relatează proprietarii cramei. Vizitele la cramă și degustările se fac doar cu programare, iar turul acesteia și degustarea se derulează pe parcursul a două ore.
PODGORIA SILVANIA – ELITA RARELOR VINURI SPUMANTE
Este situată în marea regiune a Dealurilor Silvaniei, din Nord-Vestul României. Prin poziţia sa geografică, asemănătoare cu cea a Cotnariului, Silvania se număra printre cele mai nordice podgorii ale României. Anual aceasta îmbuteliază 150.000 de litri, proprietarul său fiind Nicolae Delian Dregan. Brandurile de vin produse la Șimleu sunt vin spumant, Silvania Premium, Silvania Premium Lux. Soiurile de struguri prelucrate sunt Fetească Regală, Pinot Noir, Muscat Ottonel, Fetească Albă, Chardonnay, Traminer. Podgoria Silvania este producătoarea renumitului vin spumant încă din 1974, an în care a ieșit pe piață primul lot.
Silvania face parte din elita rarelor vinuri spumante româneşti obţinute prin metoda tradiţională Champenoise, anume prin a doua fermentare a vinului în sticlă, timp de peste un an. Pe tot parcursul acestei lungi perioade este obligatoriu ca umiditatea și temperatura (11 grade Celsius) să fie constante. Aceste condiţii se pot obţine în hrubele adânci şi întinse precum cele de la Măgura Şimleului, aflate la 60 m sub stâncă, cu galerii pe 3,5 km. Există o veche tradiţie, în tot acest areal al oraşului Şimleu Silvaniei, pentru cultura viţei-de-vie şi pentru vinificaţie. Vinurile care se obţin în zonă au dobândit de la natură particularităţi care le fac foarte potrivite pentru obţinerea şampaniei după metoda Champenoise.
Ele au o aciditate relativ mai ridicată, iar acest lucru face ca şi după 3 ani cât durează fluxul de şampanizare, băutura să aibă prospeţimea necesară.
Podgoria este situată în marea regiune a Dealurilor Silvaniei, numărându-se printre cele mai nordice ale României. Cultura viței-de-vie pe aceste meleaguri este străveche. Însuși cuvântul “zilai”, corespunzător Zalăului de astăzi, însemna vin în limba traco-dacică, iar într-o traducere mai largă, Valea Vinului, denumire folosită de locuitorii băștinași ai așezării. Arealul pitoresc al zonei, cu dealurile abrupte ale Măgurii îmbrăcate în straie bogate de viță-de-vie, rostesc și acum povestea uneia dintre cele mai vechi podgorii românești.
Hrube adânci și întinse precum cele de la Măgura Șimleului nu se mai găsesc nicăieri în țară. Primele galerii au fost săpate în stâncă, acum două secole, de către comunitatea evreiască a locului, grotele având rolul de a depozita și a învechi vinul localnicilor. Ulterior, datorită recoltei bogate a acestei zone viticole și a nevoii de depozitare conforme, galeriile au obținut rolul de cramă.
După producția, în 1974, a vinului spumant după metoda certificată Champenoise, cu fermentare în sticlă, din Măgura Șimleului plecau anual spre export 4 milioane de sticle către Germania, Rusia, Polonia și chiar Franța, moment istoric de o importanță majoră și un record fără precedent pentru România de atunci. „Suntem recunoscători istoriei, datori predecesorilor și mândri să ducem mai departe tradiția unui vin românesc premiat. Atunci când natura te binecuvântează cu o comoară, trebuie să o împarți cu întreaga lume”, consideră familia Dregan.
CRAMA LA SALINA, OMAGIU ADUS TRADIȚIILOR MILENARE
Podgoria este amplasată în apropierea Salinei Turda, la 100 m de aceasta, pe Dealurile Durgău, zonă cu tradiție seculară în viticultură, ce datează din perioada Imperiului Roman, pe vremea când așezarea cunoscută acum sub numele de Turda se numea Potaissa. La Salina s-a născut în inima Transilvaniei, într-o zonă cu o puternică vocație pentru vinuri albe. Terroir-ul specific Văii Arieșului vine cu amprenta identității sale, transformând oferta cramei într-o experiență revelatoare. Tocmai de aceea, aceste vinuri poartă numele Issa, ca un omagiu adus tradițiilor viticole milenare formate aici.
Povestea cramei s-a născut pornind de la pasiunea a doi iubitori de vinuri nobile, Simion Mureșan și Claudiu Sugar, care au refăcut arealul viticol de pe Dealurile Durgăului, dezvoltând un amplu proiect. După decenii de inactivitate, dealurile, terasele și pantele domeniului au fost transformate într-o vie roditoare, folosind tehnologie de exploatare de ultimă generație și primind indicația geografică Dealurile Transilvaniei. Plantația și crama sunt amplasate într-o zonă unde își avea aici unul dintre cele mai dezvoltate centre ale administrației din Dacia. Crama reînvie istoria zonei viticole și poveștile locurilor care o înconjoară printr-un amplu proiect de oenoturism.
La baza dealurilor cu vie, restaurantul Sarea-n Bucate își așteaptă oaspeții, iar aromele mâncărurilor gătite după rețete tradiționale se îmbină cu vinurile Issa. Turiștii sunt invitați, de obicei, să descopere și pensiunea restaurantului, având 13 camere, cu 40 de locuri de cazare.
Lucrările manuale, strugurii îngrijiți și atent culeși, dar și tehnologia, dotările de vârf ale cramei asigură producerea unor vinuri de calitate. În 2014, recoltarea s-a făcut pe 20 ha, cu o producție de 47.000 de sticle, 2019 fiind anul în care s-a ajuns la capacitatea maximă de producție, cu 300.000 de sticle cu vin, de pe 42 ha. În 2013, anul demarării proiectului, a început defrișarea viei existente și scoaterea sistemelor de susținere aferente. Atunci s-au făcut analize de sol, probele fiind trimise în Italia și Austria.
În paralel s-a desfășurat un pachet de lucrări care să aducă terenul la un nivel optim pentru plantare. Apoi s-a efectuat plantarea viței-de-vie aduse de la două pepiniere renumite din Franța: Mercier și Hebinger. Plantatul s-a realizat mecanizat, cu o mașină dirijată prin satelit. În 2013 era instalat sistemul de susținere, de origine italo-franceză, și a avut loc primul tăiat al viei. Ulterior s-au plantat 9 ha cu viță-de-vie aduse din Austria (Tschida), iar în 2014 a fost culeasă prima recoltă și s-a realizat primul vin al cramei, folosind drojdii selecționate din Franța. Atunci s-a inaugurat și restaurantul, iar în 2015 a fost dată în folosință pensiunea.
În 2016 a fost readusă la viață Sala Baricurilor, în care vinurile se odihnesc în butoaie de stejar românesc. „Recomandăm această locație tuturor celor care își doresc să descopere atmosfera autentică unei crame de vinuri”, îndeamnă inițiatorii proiectului. În 2017, condițiile meteo au favorizat o producție de mare calitate, reușindu-se vinificarea, pentru a doua oară, a soiului Rhein Riesling și în premieră a Muscat Ottonelului. În 2018, brandul a devenit vizibil pe plan național.
VATRA ROȘIA: „CALITATE, NU CANTITATE”
Aceste domenii se află în inima Transilvaniei, în comuna Fizeșu Gherlii, la 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Denumirea lor vine de la un loc „binecuvântat de Dumnezeu”, după cum spun proprietarii săi, ce se află pe un platou de deal, la o altitudine de peste 500 m, răsfățat de soare cât e ziua de lungă. Plantația se întinde pe o suprafață de 12,5 ha, pe un teren nisipos care, alături de microclimatul particular, ziua – cald, noaptea – rece, duc la un vin special, cu un buchet intens, aromat, fructat. Primele 2,5 ha au fost plantate, în 1990, de către Istvan Barabas, un mare pasionat de vin și de viță-de-vie, iar în 2008, în cadrul programului de reconversie, plantația s-a extins cu încă 10 ha.
Soiuri precum Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Pinot Gris și Pinot Noir se regăsesc pe plantație. „De la început am pus accent pe calitate și nu pe cantitate; de aceea am plantat butașii la distanță de 1 m între ei, iar rândurile au distanță de 2,5 m. Datorită densității reduse de butași pe metru pătrat, producția de struguri e mai mică, dar de o calitate superioară. Recoltarea se face manual, în lăzi speciale, iar procesul de fermentare se obține în mod tradițional, din respect pentru vin”, a relatat viticultorul clujean.
Înființată în 2015, societatea Wine Barabas îmbuteliază anual 5.000 de litri de vin. Ca proprietar figurează Viorica Barabas, iar ca vinificator, Istvan Barabas. Soiurile de struguri produse sunt Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian, Pinot Noir, Traminer Roz, Fetească Regală, brandurile purtând denumirea 1.000 – One Thousand și Vatra Roșia.
„Acum finalizăm tăiatul viei, apoi începem partea de legat, se anunță un 2021 productiv. Pe partea de cramă, începem în 2-3 săptămâni îmbutelierea recoltei din 2020, probabil cu Sauvignon Blanc. Vânzările în această perioadă le realizăm online, pe partea de retail încă nu am găsit un partener de încredere. Cel mai bine vindem vinurile rose în ultimul timp, însă și cele albe sunt solicitate.
Noi vom depune un proiect la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru crearea unei săli de degustare, achiziția de utilaje, spații de vânzare. Din păcate, suntem blocați în prezent și pe partea de degustări, dar și pe cea de evenimente, adică tot ceea ce înseamnă reuniuni de afaceri, nunți, botezuri, inclusiv acele întâlniri de sâmbătă între băieți”, spune Istvan Barabas, proprietar Vatra Roșia.
VILLA VINEA PRODUCE VINURI MEMORABILE
Situată în satul Mica, din județul Mureș, Villa Vinèa beneficiază de 70 de hectare, pe care sunt cultivate soiuri locale și internaționale de struguri – Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir, Merlot și Kerner.
Povestea Villa Vinèa a început în anii 2000, cu italianul Heiner Oberrauch, proprietarul grupului Salewa, ce produce și comercializează articole dedicate iubitorilor de activități în aer liber și montanierilor. Acesta a descoperit Valea Târnavelor în timpul unei vizite în România, s-a îndrăgostit pe loc de frumusețea sa și de ospitalitatea oamenilor și și-a propus să fondeze o cramă. Pentru aceasta, a testat solul, trimițând o mostră la institutul de cercetare agricolă din Laimburg, în Tirolul de Sud. Rezultatele au confirmat faptul că pământul era bogat în substanțe minerale, care îl făceau ideal pentru cultivarea soiurilor albe de struguri. De fapt, terroirul s-a dovedit a fi extrem de bun, el obținând, în timp, cea mai mare clasificare din România, conform regulamentelor europene. Astfel, în 2004, Heiner Oberrauch a fondat Villa Vinèa.
Încă de la lansarea cramei, prioritatea proprietarului a fost să creeze vinuri de calitate, memorabile, care să reușească, în timp, să concureze cu cele din țări precum Franța și Italia. De aceea, a consolidat o echipă de oameni pasionați și dedicați și a adus împreună doi vinificatori extrem de buni, Celestino Lucin, oenologul anului 2009, conform publicației italiane Gambero Rosso, și Misi Denes, localnicul care coordonează operațiunile de la cramă.
Atributele ce diferențiază vinurile Villa Vinèa sunt calitatea, savoarea și mineralitatea lor, elemente recunoscute atât de consumatorii finali, cât și de organismele internaționale, care au acordat o serie de medalii cramei transilvănene. În 2019, Villa Vinèa a fost cea mai premiată cramă românească, în cadrul International Wine Contest Bucharest, una dintre cele mai prestigioase competiții de profil din sud-estul Europei, iar, în 2020, în cadrul aceluiași concurs, a câștigat o serie de medialii de aur – Contessa, 2016, Diamant Selection, 2018, Rose Premium 2019, Rubin Selection, 2016, Kerner Selection, 2018 – și de argint – Cuvée Celést, 2015 și Gewürztraminer Selection, 2018.
În 2018, ghidul de vinuri Gault&Millau Romania a selectat Diamant Selection 2016 drept cel mai bun vin realizat din soiuri locale, iar, în 2021, publicația Wine Advocate, reprezentată de celebrul Robert Parker, a acordat 88 de puncte vinului Fetească Regală, făcând numele cramei cunoscut în rândul pasionaților de oenologie din America și din întreaga lume.
Experiența concursurilor reprezintă un mod extrem de bun de a promova nu doar crama, ci și România, ca producător, de a încuraja exporturile și de a consolida brandul de țară.
Villa Vinèa este, de asemenea, un nume cunoscut în rândul consumatorilor români, care apreciază producătorul atât pentru vinurile sale, cât și pentru frumusețea locului în care este amplasată cramă, turismul jucând un rol important în activitatea Villa Vinèa. Grupuri de vizitatori din țară și din afara sa vin aici pentru a se bucura de priveliști, dar și pentru a vedea zonele de producție și a degusta vinuri și produse locale.
În decembrie 2020, Villa Vinèa a lansat Argilla, primul vin superpremium din portofoliul său, un asamblaj din 3 soiuri de struguri, 2 românești – Fetească Regală și Fetească Albă – și unul internațional, semiaromatic – Sauvignon Blanc. Vinul disponibil în ediție limitată, de 284 sticle, este maturat 18 luni în butoaie de stejar și, ulterior, ținut încă 24 de luni în sticle magnum, pentru finisarea aromelor. Fiecare sticlă a fost realizată manual, alături de producătorii locali, de la Manufactura de Brânză, care au sablat etichetele și au vopsit logoul.
Abordarea colaborativă este, de fapt, specifică producătorului, care lucrează adesea cu artizani locali, pentru promovarea zonei și a specificului său. De aceea, din 2020, crama Villa Vinèa este membră a comunității Slow Food Târgu Mureș, ce își propune să promoveze tradițiile locale și producția etică, în concordanță cu spiritul Transilvaniei.
Deși pandemia de coronavirus a fost dificilă și a afectat industria vitivinicolă, precum și de HoReCa, un mare consumator de vinuri, Villa Vinèa a reușit să își diversifice canalele de distribuție și să mențină legătura cu consumatorii finali, dezvoltând parteneriate cu retaileri naționali. Astfel, crama a reușit să își susțină clienții din zona restaurantelor și hotelurilor cu termene de plată și condiții comerciale bune, păstrându-și veniturile relativ constante.
Villa Vinèa a încheiat anul cu o cifră de afaceri de peste 3.1 milioane de lei, similar cu cea din 2019. Pentru anul acesta, sub conducerea directorului general Mircea Matei, producătorul își propune să acceseze un proiect de extindere a cramei cu 600 mp., realizând o investiție de aproximativ 800.000 de euro. Această modificare va contribui la creșterea capacității de stocare și, implicit, la creșterea calității vinurilor.
“GURĂ DE RAI”, VINURI PREMIUM DIN CRAMA SÂNTU
Din drag de rădăcinile sale, cu conștiința că poate contribui la reclădirea satului natal, Vasile Costea a investit, consecvent, în ultimii zece ani în plantația de viță-de-vie și Crama ”Sântu” resurse de suflet și financiare pentru ca astăzi să ne bucurăm de vinurile premium reunite sub brandul intitulat inspirat ”Gură de rai”. Povestea Cramei Sântu din localitatea mureșeană cu același nume a început când avocatul Costea a cumpărat terenurile necesare reînființării podgoriei vechi săsești, cu rădăcini înainte de Primul Război Mondial.
“Acum câțiva ani, nimeni nu înțelegea ce vreau să fac. Era un puzzle în mintea mea, cu locurile pe care le-am luat, cum le-am unificat, cum am făcut gardurile, cum am refăcut tot, erau stufărișuri imense, era ca o junglă, de 60 de ani nimeni nu se mai ocupase de ele. Și acum a prins contur. Nu le vine să creadă cât de bine îi priește viei aici, cât de bun e solul de aici, de aceea și iese vinul bun, strugurii sunt curați, se dezvoltă frumos. Poate și mănăstirea care a fost acolo are o energie pozitivă”, povestește Vasile Costea.
Pe dealul pe care se află plantaţiile de struguri aparţinând Cramei Sântu, au existat de-a lungul istoriei o cultură a cultivării viţei-de-vie şi a producţiei viti-vinicole. Vechea podgorie, dispărută după Revoluție și terenurile cucerite de mărăcini, au fost înlocuite de o nouă plantație cultivată cu soiuri de viță-de-vie nobile, care produce struguri de calitate din care se obțin vinurile premium sub brandul ”Gură de Rai”.
”Denumirea vinului “Gură de rai” este simbolistica satului transilvănean, autentic românesc. Este o simbioză între partea spirituală, venită pe proiectul de reconstrucție a bisericii, și pitorescul satului Sântu, „un adevărat picior de plai pe o gură de rai”, ne explică Vasile Costea.
Sunt patru tipuri de vin, două albe și două roșii, pe care Crama Sântu le poate oferi iubitorilor acestei licori: White Cuvee, Fetească Regală și Sauvignon Blanc, Red Cuvee, Merlot și Feteasca Neagră. Producția anuală obținută în 2019 a fost de 5.000 de sticle, iar în perioada următoare, proprietarul cramei estimează o creștere la 10.000 de sticle.
În urmă cu 7 ani au început lucrările de construcție și restaurare a clădirii în care astăzi funcționează Crama Sântu, cu un loc de degustare a cărui amenajare este aproape de finalizare și credem că va fi ceva unic, cel puțin până în acest moment.
Vasile Costea a început promovarea din toamna anului trecut, când s-au finalizat anumite proceduri și au fost gata toate hârtiile. De sărbătorile de iarnă, Crama Sântu a avut în ofertă pachete de câte două vinuri, iar vânzările au curs, pentru că multe firme le-au achiziționat pentru cadourile de Crăciun. Astfel, pandemia, deși resimțită, nu a influențat atât de mult veniturile cramei având în vedere și dimensiunile sale.
“E clar că pandemia ne-a afectat pe toți, HoReCa a fost mai mult închisă. Pentru mine nu a fost o atât de mare problemă pentru că fiind o cramă mică nu ai gradul de expunere la fel ca o cramă mare”, spune Vasile Costea.
Ca desfacere, Crama Sântu lucrează cu un distribuitor în Mureș, vinurile premium se regăsesc în meniul Domeniului Dracula Daneș, un local excepțional care promovează valorile tradiționale, după cum subliniază proprietarul. De asemenea, este în discuții cu proprietarii altor restaurante, însă așteaptă ca acestea să se redeschidă.
“Dar foarte mult am promovat cumpărările sau vânzările de la cramă, am preferat să ofer discounturi ca să nu am lanț de distribuție. De asemenea sper ca locul de evenimente și agroturismul să îi îndemne pe cei care ne vizitează să și cumpere vin”, spune avocatul.
Vasile Costea s-a preocupat în ultimul an și de asigurarea de locuri de cazare pentru cei care ar dori să rămână în apropierea Cramei Sântu și a poveștilor sale mai mult de o zi. Până acum, oferta cuprinde spații de cazare în Sântu și două în Reghin.
“Avem în vedere două locații, una în Reghin, o casă cu două camere care poate fi închiriată, care dispune și de curte. A doua este în Sântu. Am finalizat tranzacția, am cumpărat aici, în sat, o casă țărănească din 1927, perfect conservată, este un monument de arhitectură țărănească românească în care totul e intact cum era acum 100 de ani, bârnele, locul de rugăciune, icoanele, mobila sculptată, canapele pictate, cerdacul unde pe vremurile acelea își agățau femeile oalele. Casa are un perimetru de 17 ari de teren. O a treia variantă este o pensiune foarte aproape de Reghin, Ayma”, explică Vasile Costea.
Despre noutățile legate de cramă și de plantația de vie, vă invităm să degustați mai multe informații în paginile 28-29 a ediției print.
CRAMA LILIAC – LEGENDA VIE A TRANSILVANIEI
Istoria Liliac a luat naștere în urmă cu 11 ani, când Alfred Michael Beck, proprietarul cramei, a decis să ducă mai departe pasiunea pentru vin și a achiziționat 14 hectare de vie în comuna Batoș, din județul Mureș. Astfel a început extinderea plantației. În 2011 a fost construită crama, iar din martie 2012 brandul Liliac a intrat pe piața din România.
Astăzi, plantația cramei se întinde pe teritoriul a două județe – 14 hectare în zona Vermeș-Lechința, jud. Bistrița-Năsăud, și 38 de hectare în jud. Mureș, la Batoș. Povestea cramei este, de fapt, viziunea unui singur om, dorința acestuia de a da un suflu nou unei regiuni cunoscute pentru podgoriile sale, bogată în tradiții și cu mult potențial. Această poveste este scrisă împreună cu o echipă de oameni tineri și pasionați, care au capacitatea de a transforma această viziune în realitate.
Podgoriile sunt situate la peste 500 m altitudine iar datorită vecinătății cu munții, climatul este mai rece decât în alte regiuni din țară, ceea ce înseamnă nopți reci inclusiv vara, creând mediul perfect pentru intensificarea aromelor din struguri. Caracteristicile fiecărei zone sunt propice soiurilor diversificate pe care crama Liliac le cultivă.
Solul din Batoș este greu, adânc şi cu o capacitate foarte mare de retenție a apei. Pe cele 38 de hectare, se cultivă în prezent sortimente de struguri care dau producţia autohtonă de vinuri albe şi roşii. Teritoriul este marcat de diferenţele mari de temperatură dintre noapte şi zi iar recolta de aici are potenţialul unor vinuri complexe.
Podgoriile de pe dealurile regiunii Lechința profită din plin de un microclimat excelent, care garantează coacerea și dezvoltarea optimă a boabelor de strugure. Cele 14 hectare pe care se întinde podgoria sunt uşoare, nisipoase şi au un procentaj scăzut de lut. Ceața de la finele verii ajută la coacerea lentă și uniformă a strugurilor, conservarea aromelor și menținerea unui nivel perfect al acidității. Pe scurt, cele mai bune condiții pentru vinuri, în special pentru cele albe. O mare parte din via de aici este cultivată pe terase, lucru ce îngreunează lucrul automatizat cu utilaje, dar asigură o expunere și o circulare a aerului excelente.
Procesul de vinificație este pus în mâinile unei echipe de profesionişti locali şi internaţionali. Etapele de producţie, perfect balansate, creează condiţiile optime pentru realizarea unor vinuri de cea mai bună calitate.
Producătorul transilvănean pune la dispoziția consumatorilor o gamă variată de vinuri – nu mai puțin de 28 de tipuri – care acoperă toate gusturile și sunt potrivite atât pentru plăcerea de a savura un pahar cu vin, cât și pentru a completa mâncărurile preferate. De exemplu, pentru aperitive specialiștii recomandă LILIAC Feteasca Albă sau un pahar de LILIAC Rose. Pentru salate și pește un LILIAC Sauvignon Blanc sau un LILIAC Chardonnay se potrivesc de minune, iar pentru preparate din carne LILIAC Fetească Neagră sau LILIAC Red Cuvee. Și cum desertul nu ar trebui să lipsească niciodată, Nectar of Transylvania este alegerea perfectă.
Experiența Liliac poate fi trăită cel mai bine în timp ce te bucuri de un apus de soare peste vie, cu un pahar de Liliac în mână și gustând din bunătățile locale la Cabana de degustare aflată deasupra dealurilor, în Batoș, în timp ce admiri priveliștea de poveste.
Crama nu este una veche, tradițională. Este modernă, echipată cu tehnologie de ultimă generație, iar cabana este minimalistă, așezată în mijlocul viei și emană multă energie pozitivă, ceea ce le oferă vizitatorilor prilejul de a se relaxa într-un cadru diferit de zonele turistice clasice. Este păstrat stilul boutique, de aceea grupurile sunt mici și fiecare oaspete beneficiază de atenția cuvenită. Atenția la detalii se regăsește în alegerea preparatelor culinare asociate vinurilor, fiind folosite surse locale de cea mai bună calitate. Crama Liliac este o destinație specială pe harta oenoturismului din România.
Perspective și dezvoltare
La fel ca pentru multe alte industrii, și pentru Liliac anul 2020 a adus multe provocări, cu atât mai mult cu cât a fost și este o cramă ce se adresează aproape în exclusivitate industriei HoReCa. Dar în ciuda provocărilor, brandul a păstrat direcția de business și a investit în continuare în relațiile cu partenerii alături de care a construit drumul încă de la început.
Pe plan internațional piața a rămas stabilă, ba chiar într-o continuă dezvoltare. În afară de România, vinurile cramei se bucură de succes în Germania, Austria, Polonia, Canada și Benelux. Există, de asemenea, planuri de dezvoltare și pentru țările scandinave și SUA.
În industria viticolă planurile se fac pe termen lung, planuri ce se întind uneori pe perioade de zeci de ani.
Încă de la lansare, Crama Liliac a reușit să intre în atenția publicului datorită unei strategii de marketing bine pusă la punct, astăzi situându-se în topul preferințelor. Direcția actuală este aceea de a-și menține poziția la nivel național și de a deveni una dintre cramele de top din Europa de Sud-Est. Investițiile au ca obiectiv creșterea calității vinurilor și dezvoltarea cramei. În 2021 va avea loc o nouă extindere a cramei deoarece datorită dezvoltării constante nevoia de spațiu a crescut. În același timp, turismul viticol a căpătat amploare în ultimii ani iar cererea și interesul pentru crama din Batoș și ca punct turistic au crescut vizibil.
CRAMA VIE-VIN – CONTRIBUȚIE LA REÎNVIEREA TRADIȚIEI
Primele vițe-de-vie de la Lechința, județul Bistrița-Năsăud, au fost plantate de sași în urmă cu sute de ani, vinurile făcute de ei pe dealurile însorite fiind renumite și căutate în întreaga țară, și nu numai, având proprietăți aparte datorită zonei și solului pe care creșteau strugurii. După Revoluție, majoritatea viilor au fost distruse și zeci de ani nu s-a mai vorbit de vinurile zonei.
Astăzi, povestea faimosului vin de Lechința merge mai departe prin Crama Vie-Vin Lechința care este dovada vie că oamenii care iubesc ceea ce fac reușesc să mute munții și să treacă peste orice dificultăți. Adrian Botiș a moștenit pasiunea pentru vin din familie, iar azi, cu un brand puternic în spate, Pârâul Uscat, a readus pe piață vinuri alese: celebrul Neuburger, dintr-un soi de struguri pe care doar sașii îl aveau, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel sau Pinot Noir.
“Bunicul meu a fost brigadier la IAS Sâniacob și se ocupa de vie. Poate am rămas eu cu ceva de acolo. La cinci, șase ani mergeam la bunici, la Sâniacob, și mă ducea bunicul la vie și-mi arăta soiurile și m-a învațat să iubesc via”, povestește acesta. În 2010, a început să cumpere terenurile pe care se obțineau odinioară vinurile multi-premiate la concursurile interne și internaționale, iar în 2016 a obținut prima producție de vin. “În 2010 – 2011 am început achiziția de teren, apoi am defrișat, am pregătit terenul și în 2014 am început plantările. Am avut foarte mari probleme încă înainte să ne apucăm să plantăm butașii de vie. În primul rând, pentru a obține certificările necesare, trebuie să plantezi vie pe terenurile pe care a mai fost plantată viță. Or, noi ne-am concentrat eforturile în a găsi acele terenuri. Este foarte greu să cumperi terenurile de la oameni și mai apoi să le comasezi. Apoi, am avut foarte mari probleme pentru că terenul era infestat cu buruieni, mărăcini, cătină și am investit foarte mulți bani pentru a-l curăța. Inițial am făcut niște loturi de probă și am văzut ca via se aclimatizează în zonă și doar apoi am început producția la scară largă.
Și, ca să avem productivitate bună, dar și un vin de calitate, am investit poate mai mult de cât ar trebui, dar nu am vrut să facem rabat de la calitate și, drept dovadă, 99.9 % din butașii plantați dau rod”, spune antreprenorul bistrițean. Prima producție a cramei a fost în toamna anului 2016 când 13,6 hectare de vie au fost pe rod, la care s-au adăugat, în anii următori, încă 37 de hectare, cu o producție medie de
10 tone/ha, fapt care permite ca numărul de sticle îmbuteliate să ajungă, în 2019, la aproximativ 500.000. Toate vinurile produse de Crama Vie-Vin au fost certificate DOC, această certificare reprezentând garanția calității vinurilor produse aici.
În momentul de față, vinurile Vie-Vin Lechința pot fi găsite în două locații din Bistrița-Năsăud, la sediul cramei din comuna Lechința, numărul 336, unde pentru doritori, într-o sală frumos amenajată, cu o capacitate de 60 de locuri, se pot organiza degustări de vinuri, și în Bistrița, la magazinul de pe strada General Grigore Bălan, numărul 22. Pachetul oferit turiștilor poate include, la cerere, bucate tradiționale. Vinurile, comercializate vrac sau îmbuteliate, mai pot fi găsite în magazinele deschise de cramă la Reghin și Baia Mare.
JELNA – O CRAMĂ CU SUFLET
Familia Moldovan, proprietarii Cramei Jelna din județul Bistrița-Năsăud, sunt din zonă, chiar din satul situat la 5 km nord de municipiul Bistrița. Au fost dintotdeauna iubitori de pământ, de agricultură, iar acum 10 ani și-au croit drum în lumea specială a viticultorilor, investind suflet în această afacere. Plantația de viță de vie se întinde pe 26 ha, fiind cultivate soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Fetească Albă și Pinot Noir. Gânduri de extindere a plantațiilor de viță de vie, proprietarii nu au momentan, însă intenționează să replanteze în jur de 5 ha, din soiurile Pinot Noir si Fetească Regală din plantația actuală.
După punerea pe picioare a plantației de viță de vie, mai apoi a fost dezvoltată din fonduri proprii o cramă cu tehnologie de ultimă generație, unde te atrag prin miresme baricurile de stejar transilvănean. Capacitatea totală de producție se cifrează la 85.000 de sticle pe an, iar astăzi, iubitorii acestei licori se pot răsfăța cu vinuri din gama Dealu’ Negru și Navicella vinificate la Crama Jelna.
Pentru dezvoltarea cramei, proprietarii au în plan să depună un proiect pentru retehnologizare, din fonduri europene. Ar fi primul proiect european pe care îl accesează. Printre dotările pe care proprietarii Cramei Jelna doresc să le achiziționeze este și o linie de îmbuteliere. Valoarea proiectului este estimată la 700-800.000 de euro, partea de tehnologie, la care se adaugă costurile construcției.
Darius Pripon, Chief Winemaker la Crama Jelna, a venit în 2017 aici și spune astăzi, după patru ani, că lucrurile merg foarte bine, iar planurile de dezvoltare nu lipsesc.
“Am dezvoltat și partea de agroturism, avem locuri de recreere în vie, o pensiune cu opt camere duble, un restaurant cu mult focus pe gastronomia locală, având norocul de a fi într-un sat foarte ofertant din acest punct de vedere. Avem producători de brânză în sat, de legume, de carne, avem și solariul nostru de unde ne aprovizionăm cu tot felul de mirodenii. În planul de dezvoltare mai avem un lac cu câteva locuri de cazare, un hotel și un spa”, enumeră acesta.
Crama Jelna a fost promovată atât național, cât și internațional, atât în offline, cât și în online, pe rețelele de socializare.
“Mergem și la competiții pentru că suntem un proiect nou și atunci ai nevoie și de o validare. Avem premii de la concursul internațional de la Londra, Concursul Mondial de Climat Rece, unde am luat cinci medalii de aur până acum și am obținut cel mai mare punctaj pe vin alb, și la București, la Vinarium – International Wine Contest Bucharest”, subliniază Darius Pripon.
Acesta consideră însă că cea mai bună promovare rămâne cea la fața locului, prin organizarea de evenimente, degustări, și printr-o echipă de vânzări tânără și dinamică, care activează atât în Ardeal cât și în partea de sud a țării și în Moldova. În străinătate, vinurile Cramei Jelna au ajuns până în Danemarca, la Copenhaga, unde au fost prezentate în mediul universitar.
Efectele pandemiei nu au ocolit nici Crama Jelna în 2020, dar lucrurile s-au reașezat în matca lor după primele luni mai dificile.
“Anul trecut, în martie, evident că a fost o panică destul de puternică, a fost o scădere de 90% în vânzări, care a ținut cam 40 de zile. Am chemat echipa, am stabilit noi reguli. Fiind un proiect destul de micuț, de nișat și axat pe calitate și pe ideea unui vin cultural, și nu industrial, putem să luăm decizii destul de repede și să le și implementăm rapid. Ne-am mutat în online, ne-am susținut și partenerii pe care îi avem, am fost alături de HoReCa, iar în momentul în care și-au mai revenit, această susținere i-a ajutat. S-a creat o conexiune mai stabilă și mai puternică între partenerii noștri și noi”, consideră interlocutorul nostru.
La fel ca alte crame, și Jelna a încheiat anul trecut “satisfăcător spre bine”, după cum subliniază Darius Pripon.
de Ligia VORO, Dan BIRTA, Călin POENARU & Ion SURDU
(Articol publicat în ediția print TB nr. 101 – aprilie/mai 2021)
