2022 a fost anul în care pandemia a lăsat locul războiului și crizei economice în creștere să acapareze opinia publică, la nivel global.
Un sondaj realizat de Institutul Roman pentru Evaluare și Strategie (IRES) Cluj relevă că, dacă la începutul anului, românii sperau ca societatea să iasă de sub amenințarea pandemică, primele luni au schimbat ierarhia îngrijorărilor. Invadarea Ucrainei de către Rusia și creșterea prețurilor (energie, combustibil) au fost elementele care au schimbat radical starea de spirit.
Călătoriile și concediile, din nou pe val
La final de pe români sunt destul de pesimiști. Jumătate dintre ei apreciază că 2022 a fost un an mai prost pentru România decât precedentul. Îngrijorările celor mai mulți sunt generate de creșterea prețurilor, boli și de războiul din regiune. Singurătatea și însingurarea sunt mai prezente decât în 2020, anul de vârf al izolării impuse de pandemie.
“Analiza răspunsurilor obținute în acest an comparativ cu cele din valurile anterioare ale studiilor similare arată că, dacă pentru unele aspecte care sunt în strânsă relație cu restricții sau condiționări impuse de pandemie – călătoriile, concediile – în acest an, o creștere până la un nivel apropiat de cel prepandemic, alte obiceiuri cotidiene au rămas neschimbate”, conform IRES.
Pesimism ceva mai moderat
Trei sferturi dintre români sunt de părere că direcția în care merge România, la final de 2022, este una greșită. Doar 1 din 5 o apreciază ca fiind bună. “Chiar dacă, aparent, observăm un pesimism ușor mai moderat decât cel prezent la începutul acestui an, datele de pe parcursul acestui studiu arată că nu optimismul îi caracterizează cel mai bine pe români”, menționează IRES.
Sfârșitul unui an sub semnul pandemiei, războiul din Ucraina, criza combustibilului și economică îi găsesc pe români la un nivel financiar autodeclarat similar cu cel de la începutul lui 2022. Studiul arată schimbări de obiceiuri de consum cu impact semnificativ al creșterii prețurilor și instabilității economice. 41% dintre respondenți spun că sunt destul (34%) și foarte mulțumiți (7%) de felul în care trăiesc.
Renunțăm la mărcile alimentare mai scumpe
58% susțin contrariul: 39% nu prea sunt mulțumiți, 19% se declară deloc mulțumiți. 45% apreciază că se descurcă, în timp ce 18% spun că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar. 19% recunosc că au uneori probleme financiare. 1 din 5 români susține că are tot ceea ce îi trebuie. 7 din 10 români spun că sunt printre cei care, în 2022, au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate în gospodărie, altele decât cele alimentare.
64% au renunțat să cumpere anumite mărci de produse alimentare pe care obișnuiau să le folosească din cauză că s-au scumpit. 57% au renunțat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor. un sfert au amânat plata unei facturi la utilități (apă, gaz, curent). 6% spun chiar că în acest an au suferit de foame.
Dezvoltarea personală, lăsată de izbeliște
Doar 1 din 5 români a făcut în acest an o achiziție personală importantă, dar 3 din 10 au făcut achiziții pentru familie. Cele mai importante se referă la cumpărarea unui autoturism, aspecte care țin de locuință (cumpărare, renovarea sau dotarea acesteia cu diferite echipamente sau mobilier).
Foarte puțini respondenți au făcut achiziții care să contribuie la dezvoltarea lor personală sau a membrilor familiei (3%). Doar 46% dintre intervievați au reușit să economisească bani. O treime au împrumutat bani de la familie, un sfert, de la prieteni sau cunoscuți, 14%, de la bănci. O treime dintre participanți spun că au datorii (inclusiv credite). 15% susțin că există diferite persoane care le datorează bani.
Fișa tehnică a studiului
- Volumul eșantionului: 1.615 indivizi de peste 18 ani
- Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
- Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%
- Perioada realizării anchetei: 7-12 decembrie 2022
- Metoda: Date culese prin metoda Computer Assisted Telephone Interviewing
- Beneficiarul sondajului: parte din programul de cercetări interne al IRES, autofinanțat
