Primii 3 km din linia ferată pe cale îngustă din județul Bistrița-Năsăud vor fi funcționali în 2023, conform Asociației Mocănița Transilvaniei (AMT).
“Numărul traverselor adoptate la mocănița de la Teaca, de la începutul campaniei, aproape că s-a dublat. La inițiativa președintelui Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, echipa și colegii dânsului din tot județul s-au mobilizat și a adoptat 200 de traverse din traseul de cale ferată îngustă.
Primari, consilieri, oameni din echipa sa de la Bistrița și de la București au făcut un cadou deosebit mocăniței de la Teaca. Este o confirmare că proiectul la care muncim este important atât la nivel personal pentru fiecare dintre voi, cât și la nivel instituțional, pentru dezvoltarea turistică, economică și socială a zonei de sud a județului Bistrița-Năsăud”, a rezumat AMT.
Plan de restaurare a traseului
“Fiecare nume de pe acest panou este un om care crede în acest proiect și își dorește ca micul tren din Câmpia Transilvaniei să dăinuie. În 2023, ne dorim ca susținătorii acestei campanii să poată aștepta micul tren pe peronul gării din Teaca, pentru o plimbare cu mocănița pe primii 3 km ai traseului.
Numele lor de pe panou le va fi mărturie că această experiență este posibilă și prin implicarea lor. Vom face tot ce ține de noi pentru ca acest lucru să se întâmple”, conform AMT. Organizația lucrează la un plan de restaurare a traseului și încă nu știe exact când vor începe călătoriile pe traseu.
Cum s-a născut mocănița Mureș – Bistrița
Linia îngustă Târgu Mureş – Lechinţa (96 km) s-a conturat la începutul sec. XX pentru legarea la oraşele mai importante din Transilvania, aflate sub administraţie austro-ungară, a zonelor miniere, a transportului sării (Praid), lemnului (Valea Mirajului), cerealelor, animalelor (Band, Miheş, Teaca), mărfuri dorite la Budapesta şi Viena.
Traseele propuse inițial erau Târgu Mureş – Praid (82 km), Târgu Mureş – Iuda (81 km), Band – Miheşu de Câmpie (28 km), modificate în urma inundațiilor din 1913. În 1915 s-au pus în circulaţie căile ferate înguste din Bazinul Mureşului. După terminarea Primului Război Mondial, în 1919, au rămas în proprietatea Societăţii Căilor Ferate de Interes Local Mureş – Turda și au trecut în exploatarea CFR.
Statul român s-a impus ca proprietar
Ulterior statul român s-a impus ca proprietar fără o dovadă a cumpărării acțiunilor. În 1944, o mare parte din infrastructura din zonă este aruncată în aer de către trupele germane, iar căile ferate înguste intră în proces de refacere.
Circulaţia trenurilor a fost oprită în 1997 pe motiv de rentabilitate, linia fiind trecută în conservare. În 2011 linia a fost ridicată din teren de către o firma privată, între Târgu Mureș și Râciu, respectiv între Teaca și Lechința.
Viteză de maximum 25 km/h
Pornind de la Târgu Mureş (306 m altitudine), mocănița se află la nord de râul Mureş, intersectând la nivel calea ferată normală Târgu Mureş – Luduş, iar după traversarea Mureşului intră în Câmpia Transilvaniei. De la Band linia urcă spre Nord-Vest, pe Valea Comlodului, până la staţia Ocniţa.
Punctul cel mai înalt al traseului are 500 m. De aici traseul coboară, printre livezi şi vii, până la staţia terminus Lechinţa. Mărfurile specifice transportate erau sfecla de zahăr, lemnul şi fructele. Linia îngustă Târgu Mureş – Band – Iuda – Lechinţa a fost construită cu şine şi macazuri tip 15,8 Dusseldorf.
Acestea permiteau o viteză de 25 km/h şi o sarcină maximă de 6 tone/osie. În prezent calea ferată este ridicată din teren, rămânând o singură porţiune de 35 km, între Râciu (Mureş) şi Teaca (Bistriţa-Năsăud).
