Meșteșugarul din Hunedoara își propune să revoluționeze industria construcțiilor prin folosirea hârtiei și celulozei reciclate ca materiale de bază. Între timp, confecționează produse de lux dintr-o resursă aruncată la gunoi sau pusă pe foc de cei mai mulți dintre români.
Răzvan Supuran este de loc din Țara Zarandului, a absolvit filosofia, iar după un sfert de secol la Cluj-Napoca, a plecat la Târgu Mureș, activând apoi în trustul Media Pro, la București. A avut ocazia să fie primit în atelierul unui artist care își producea singur hârtia, iar în șapte ani s-a transformat într-un autodidact care știa totul despre aceasta: producție, materiale, tipar, cerneluri, plăci, legătorie. Mai ales cum se poate recicla.
Și-a încropit ateliere în pivniță sau balcon, apoi a intrat într-un proiect cu Muzeul Țăranului Român (MTR), prin care i s-a alocat un spațiu generos. Aici a susținut cursuri și workshop-uri pentru 10.000 de oameni în acest domeniu, a alcătuit o rețea de 100 de astfel de meșteșugari în țara noastră, a propus înființarea Muzeului Național al Hârtiei și a început demersurile pentru introducerea profesiei de hârtier în nomenclatorul ocupațiilor din România. Adică persoana care prelucrează hârtia manual.
“Hârtia este cel mai complex meșteșug din istoria umanității. Am învățat cum să o reciclez, am explorat tot ce se poate realiza din acest material, cum să fabric produse din hârtie cu flori, cu petale, plante aromatice sau uleiuri esențiale. O carte realizată industrial nu rezistă în secole sau milenii ca una făcută manual, prin topire și uscare. Rețeta mea îndeplinește cele două condiții esențiale ale unei hârtii bune: să fie foarte stabilă chimic, rezistentă în timp, și foarte rezistentă mecanic: din fibră curată și de lungime cât mai mare.
Acum lucrez la cărți în ediții de lux, mici sau unicat, am creat chiar o carte cu miros de lavandă. Am scos o rețetă de hârtie de whisky, în ediție limitată la solicitarea Johnnie Walker, aveam cerere de la numeroși oameni de afaceri, bancheri. În 2017, pentru Prințul Charles de Wales, am scos un album cu fotografii ale Parcului Natural Văcărești, printate pe hârtie manuală cu inserții de iarbă și plante uscate.
În 2023, pentru Regele Charles al III-lea, am realizat carduri plantabile, tipărite manual față-verso, cu două fonturi, pe hârtie manuală cu semințe. Mi s-au propus proiecte academice sau de cercetare în Anglia, Franța, Norvegia, le-am refuzat pe toate. Îmi mergea financiar foarte bine, însă am decis să fac o schimbare radicală în viața mea”, ne spune Supuran.
Din vâltoarea Bucureștiului, în cea a Ribicioarei
Pasul decisiv l-a făcut nu în Occident, ci în Apuseni. “Ca să realizez tot ceea ce mi-am propus aveam de un mediu adecvat, unde să pun o moară de hârtie pe râu, să pot usca hârtia la soare. M-am decis să mă întorc la origini și, eu fiind din orașul Brad, împreună cu soția mea, Carmen, și cei doi băieți, Hari și Sarmis, am luat o casă pe Valea Ribicioarei.
Toți lucrăm cot la cot, produsele le vindem în special pe internet și la târguri, din septembrie am intrat cu ele în rețeaua Cărturești. Încă nu mi-am adus tiparnița Heidelberg de la București, urmează să se întâmple. Zona în care stăm am transformat-o în una de ateliere, demonstrații, workshop-uri; vin mulți artiști, tipografi. Mi-am propus chiar să organizăm, cu ajutorul rețelei noastre din țară, o expoziție a produselor din hârtie”.
Machetă de casă din hârtie reciclată
Miza cea mare este însă introducerea pe scară largă a hârtiei ca material ecologic de construcții, de sine stătător sau în combinație cu altele. “Construcțiile din celuloză reprezintă o soluție de viitor; fiind obținute prin presare puternică, rezistă la umezeală și la foc. Vreau să deschid un proiect de cercetare, însă voi avea nevoie de parteneri, specialiști. Hârtia, celuloza reprezintă al doilea izolant termic eficient, după lână.
Din deșeuri de hârtie, în combinație cu lemnul, se pot construi locuințe, se pot face tencuiala, acoperișul, structura de rezistență, mobilier sau obiecte de design interior, în combinație cu petale, flori. Desigur, costurile unei astfel de locuințe ar fi inițial mai mari, dar treptat ar deveni mai reduse, odată cu generalizarea hârtiei ca material de construcție.
Am făcut un prim test la MTR, împreună cu celebrul arhitect Șerban Sturdza, o prima machetă a unei case de hârtie reciclate manual, pe care am supus-o diverselor condiții de mediu: ploaie, îngheț-dezgheț. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Ambasadei Franței, Raiffeisen Bank şi Farmexim.
Acum caut parteneri cu ajutorul cărora să ridic o casă din hârtie de dimensiuni reale, prima din lume care va fi îmbrăcată în flori. Costurile vor fi de câteva sute de mii de euro, mai ales pentru că uscarea hârtiei constituie un proces de durată, însă am descoperit un accelerator chimic care grăbește acest proces. Este un proiect foarte provocator, care va dura 2-3 ani până la primele rezultate, și care își propune să creeze un business foarte mare, constând în acest nou material de construcții.
Am început colaborarea cu o companie de consultanță, însă voi avea nevoie de o echipă complexă: inginer, chimist, arhitect, structurist, designer. Vor urma testările, certificările, omologările, înregistrările de brevete. Potențialul financiar al business-ului este uluitor, însă eu sunt dispus să rămân în acționariat cu un procent foarte mic.
În următoarea etapă, după confirmarea cercetărilor și obținerea patentului, se poate trece la crearea unității de producție, rețelei de distribuție. Finanțarea va veni fie din fonduri europene, care până acum nu au existat pe această linie, dar urmează să apară, fie de la parteneri. Veniturile se vor obține fie prin producția efectivă, fie prin închirierea patentului, pe care îl estimez la 2 milioane de euro”, susține întreprinzătorul din munți.
Hârtia plantabilă
Răzvan își prepară hârtia din deșeuri de hârtie și textile, urzici, in, cânepă, chiar din celuloză industrială, toate topite, transformate în pastă, omogenizate, uscate și presate. Inclusiv din balegă de cal, după o tehnică indiană. Recuperează zilnic 5 kg de hârtie, adusă din zonă. Până acum a reciclat 2.500 de copaci, deci 125 tone de hârtie și a plantat 500 de milioane de flori. Nu orice hârtie este reciclabilă, mai ales cea cu adezivi sintetici sau înfoliată. Un procedeu pe care îl folosește este introducerea în masa fibrelor de semințe, flori și petale. Hârtia rezultată are multe flori și frunze colorate; după ce se degradează e îngropată în pământ și udată, devenind plantabilă. Din acest material confecționează agende, caiete, flyere, broșuri, pliante, semne de carte sau lampioane. Obține hârtie plantabilă cu lavandă, busuioc, floră montană sau copaci, hârtie cu rugină, metal prețios, mătase, hârtie caligrafică sau de gravură. Cele mai prețioase sunt jurnalele de artă îmbrăcare în lemn de nuc sau stejar și cărțile-obiect.
Luminish sau hârtia care luminează
Proiectul Small Recycled Paper Manufactory in Bucharest (Luminish) este un proiect pe care l-a susținut din fonduri acordate de Guvernul Norvegiei prin granturi în perioada 2009-2014, în cadrul domeniului de finanțare inovare verde în industria din România. Proiectul propune serii limitate de corpuri de iluminat, lucrate manual din deșeuri de hârtie și diferite inserturi, cu marcă artistică (watermark, tipar, desen). Unul dintre modelele de lămpi oferite a fost creat în premieră, prin tehnica mulajului cu hârtie manuală, diferită de papier-mache.
Istoria hârtiei
Aceasta este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună fără un alt liant, cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor. Cel mai căutat material pentru fabricarea sa îl reprezintă coniferele. A apărut în urmă cu peste 2.000 de ani, în China, confecționată din cârpe de mătase, în varianta modernă având ca materiale de bază cânepa și bumbacul amestecate cu apă. A ajuns apoi în Bagdad, Siria, Egipt, Africa de Nord. În Europa hârtia a pătruns în 1100, prima fabrică fiind deschisă în Spania. Mai târziu apar fabrici în Franța, Germania, Anglia. În România primele fabrici s-au construit la Sibiu și Brașov.
