În contextul în care cerințele de siguranță și sănătate structurală pentru mediul construit sunt din ce în ce mai aspre, ce anume trebuie să cunoască factorii de decizie implicați în proiectele de infrastructură spitalicească? Mariana Garștea, Directorul General al companiei Sixense România, conduce o echipă cu expertiză și experiență în servicii de urmărire a comportării construcțiilor în timp prin soluții digitale și detaliază câteva repere de bune practici referitoare la specificul acestui tip de proiecte.
Ce anume faceți voi, mai exact, în legătură cu infrastructura spitalicească?
La Sixense România ne ocupăm de tot ceea ce înseamnă sănătatea structurală a mediului construit, indiferent că vorbim despre construcții civile sau despre proiecte de infrastructură. Altfel spus, oferim servicii de urmărire a comportării construcțiilor în timp, având o expertiză care se află la intersecția dintre inginerie structurală și geotehnică și tehnologie. Legat de infrastructura spitalicească, acest tip de infrastructură are nevoie constantă de monitorizare geotehnică și structurală, din execuție și până în exploatare inclusiv, pentru ca gestionarii acestor proiecte să știe că pot folosi și păstra în siguranță clădirile asociate spitalelor.
Cum îi ajută serviciile voastre pe proprietarii privați si pe administratorul public din această industrie? De ce anume trebuie să fie preocupați ei de sănătatea structurală a asset-urilor lor și în ce se traduce, concret, acest concept?
Când spun sănătatea structurală a infrastructurii spitalicești, mă refer la necesitatea de a cunoaște în permanență cum se comportă o structură, dat fiind că există o serie de riscuri care o pot amenința pe parcursul duratei sale de viață: de la procesul natural de îmbătrânire până la factori externi și de mediu (vibrații, temperaturi extreme etc.). Pentru că vorbim despre un tip de infrastructură vitală pentru comunitate, monitorizarea ne asigură că nu există întreruperi în funcționare, respectiv alte probleme structurale care pot afecta clădirile: de la fisuri sau tasări până la incidente și accidente mai grave, unele care se pot solda chiar cu victime omenești. Preocuparea pentru sănătatea structurală se traduce pentru proprietarii privați sau pentru administratorul public al infrastructurii spitalicești în: protejarea investiției, eficientizarea costurilor de întreținere pe termen lung, liniștea că orice imobil este în bună funcționare.
Ce lucruri ar trebui să urmărească factorii de decizie în ce privește sănătatea structurală a acestor tipuri de proiecte?
Pe de o parte, m-aș referi la proiectele aflate în dezvoltare. Acestea vin cu multe provocări în ceea ce privește garantarea siguranței și sănătății structurale – și există multe cerințe de respectat încă din faza de studiu de fezabilitate.
Dacă ar trebui să dau doar o recomandare în acest sens, ea ar fi alegerea unor parteneri profesioniști, verificați, cu experiență dovedită. De aceea, este indicat ca partenerul ales: să aibă autorizații care îi atestă activitatea, să facă parte dintr-o asociație sau comunitate de profil, să dețină certificări de calitate (tip laborator, ISO), să opereze independent de compania constructorului (pentru obiectivitate și autonomie în analiza referitoare la comportarea unei structuri), să dispună de o echipă cu experiență și ingineri specializați pe acest tip de lucrări, să existe referințe din partea altor proiecte similare, să cunoască extrem de bine legislația locală în vigoare și standardele impuse.
Pe de altă parte, avem o infrastructură spitalicească deja aflată în exploatare, de multe ori destul de degradată, în lipsa lucrărilor de întreținere. În acest context, primul lucru important este ca urmărirea comportării în timp să se întâmple pe toată durata de viață a proiectului, tocmai pentru a preveni apariția altor probleme, respectiv pentru a lua decizii proactiv. Apoi, recomand să fie avută în vedere digitalizarea acestui proces. Este nevoie, acolo unde riscurile o cer, de monitorizare automatizată, în timp real. Fără erori, fără timp pierdut, fără rapoarte care ajung prea târziu pentru a mai fi luate decizii pe baza lor – ba mai mult, cu un sistem de alertare inclus, care ne spune în permanență dacă ceva iese din parametrii de siguranță și presupune atenția noastră și intervenție urgentă. Mă refer aici, deci, la sisteme moderne, sigure, transparente și extrem de eficiente prin care oricine se poate asigura că ia decizii în completă cunoștință de cauză – cu privire la gestionarea unei structuri, la prioritizarea bugetelor, la operațiunile de mentenanță și întreținere.
Ionuț OPREA
Articol publicat în ediția cu nr. 123 a revistei Transilvania Business.
