CITR a publicat recent cea de-a noua ediție a Studiului asupra companiilor de impact. Despre sănătatea acestora, cât de aproape sunt de amenințarea insolvenței, care este impactul potențial la nivelul întregii economii românești și care sunt pașii necesari pentru remediere ne vorbește Mariana Boiciuc, Senior Partner CITR, într-un interviu în care pătrundem în culisele economiei reale și vedem o poză clară a companiilor de impact.
Ce este o companie de impact și care este nivelul de sănătate, în prezent, în rândul companiilor de impact?
Asociem companiilor de impact fiecare entitate comercială din România care desfășoară activitate operațională și care deține în patrimoniu active totale de peste 1 milion de Euro. Facem un exercițiu de monitorizare a sănătății acestora în fiecare an, încă din 2013, iar a noua ediție a studiului pe care îl efectuăm ne arată și câteva semnale de alarmă.
Numărul companiilor de impact în insolvență iminentă a crescut la cel mai mare nivel înregistrat din ultimii unsprezece ani și atinge 6.949 companii în 2022. Mult în creștere, dacă ne raportăm la cele 6.463 de companii aflate în aceeași situație dificilă la finalul anului 2021.
Ce înseamnă acest lucru la nivel național, ca impact în economie?
83% din cifra de afaceri la nivel național este generată de 39.970 de companii de impact, cu active totale de peste 1 milion de Euro. Vorbim despre un procent ridicat, la nivelul economiei noastre. Dintre acestea, 43% sunt azi companii restructurabile sau aflate în insolvență iminentă, arată studiul. În același timp, acestea înregistrează nu mai puțin de 84% din totalul datoriilor la finalul lui 2022.
Este acest lucru și un rezultat al provocărilor economice și geopolitice?
Romania a răspuns cu reziliență și ambiție provocărilor recente, fără însă ca acestea să fi rămas fără efect. Capacitatea de a pivota devine cu atât mai importantă, când următoarele provocări vor cere noi soluții și chiar în unele cazuri reinventarea modelului de afacere. După peste treizeci de ani de capitalism, economia României poate și trebuie să înceapă sa învețe din propria experiență, să observe ciclicitatea unor procese și specificul momentelor de răscruce. Studiul realizat de CITR oferă o astfel de perspectivă, observând atât momentul actual, cât și modul în care stratificarea companiilor din acest ultim exercițiu financiar încheiat (2022) se potrivește într-un ciclu multianual.
Dacă facem o analiză pe industrii, unde vedeți cel mai mare risc de insolvență?
În funcție de numărul companiilor în dificultate, cele mai afectate industrii erau, la final de 2022, construcțiile (2.036 companii), tranzacțiile imobiliare (1.254 companii) și comerțul (684 de companii). Dar pe de altă parte acestea sunt sectoarele unde sunt înregistrate cele mai multe companii din economia noastră.
Există un „tratament” pentru această situație?
Da, există noile mecanisme de restructurare – acordul de restructurare și concordatul preventiv. Din experiența noastră practică, antreprenorii devin tot mai interesați de concordatul preventiv datorită mai multor aspecte: confidențialitatea procedurii, viteza cu care ea se poate desfășura și gradul minim de intervenție imediată pe care îl produce, în desfășurarea activității companiei. Dacă insolvența este un mecanism care generează mai multă protecție, dar necesită mult timp să fie implementată și are foarte multe reguli, concordatul generează mai puțină protecție (avem doar 4 luni în care companiile sunt protejate de executări silite individuale), dar oferă mult mai multă libertate de negociere și admite chiar posibilitatea ca o negociere să se schimbe fundamental pe parcurs. Chiar să renunțe la ea sau să fie reluată ulterior. Cred că această flexibilitate a adus tuturor părților implicate o perspectivă mai bună și a încurajat să abordeze această soluție.
Ediția aceasta a studiului ne arată încă o dată faptul că o mare parte dintre companiile de impact continuă să se confrunte cu dificultăți în 2022. Mai ales în contextul economic complicat în care ne aflăm, cu atât mai mult este momentul pentru antreprenori și manageri să acționeze preventiv! Ei trebuie să fie și mai atenți la semnalele de alarmă care pot indica o dificultate și să ia măsuri din timp, pentru a preveni agravarea dificultăților. Tratamentul pentru aceste cazuri constă în soluțiile de restructurare, iar efectul va fi o reașezare a datoriilor pe o schemă sustenabilă, dar și o schimbare a modului de a face business, oferind afacerii premisele eficientizării pentru o evoluție sănătoasă. Pentru mediul de afaceri, prevenirea dificultăților înseamnă o schimbare în bine.
Ați menționat concordatul preventiv. Cum evoluează adopția acestuia?
Noile mecanisme de restructurare, mai ales cel de concordat preventiv prezintă tot mai mult interes pentru antreprenorii cu business-uri aflte în dificultate. Este un semnal încurajator pentru procesul de însănătoșire a companiilor, respectiv pentru prevenirea deteriorării situației financiare. Tergiversarea adoptării unei decizii în sensul accesării unei proceduri formale de restructurare, menite să faciliteze depășirea stării de dificultate, nu ajută ci, dimpotrivă, cel mai probabil va conduce la o adâncire a situației dificile. Având în vedere că a trecut doar un an de când avem în legislație o formă nouă a acestui mecanism de restructurare, există un cumul de factori care contribuie la această dinamică.
Pe de o parte, determinantă este redefinirea cadrului de restructurare preventivă, care în configurația actuală asigură pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăți. Iar definirea și adoptarea unui plan de restructurare menit să asigure depășirea stării de dificultate devine astfel mai facil de realizat. Pe de altă parte, la nivel macroeconomic, asistăm de ceva vreme la manifestarea unor turbulențe care provoacă adevărate unde de șoc în rândul companiilor și aici ne referim la creșterea costului creditării (indicii de referință IRCC și EURIBOR au avut o evoluție galopantă), majorarea prețului la utilități și materii prime. Toate aceste elemente au generat și generează în continuare o presiune semnificativă pe cash-flow-ul companiilor. Iar pentru unele dintre ele, concordatul preventiv, ca mecanismele de restructurare, este soluția potrivită.
Despre studiul companiilor de impact:
În 2013, CITR a introdus în piață termenul „companie de impact” referindu-se la companiile cu active mai mari de un milion de euro și a studiat industriile în care ele activează, nivelul profitului, gradul de îndatorare și rata de încasare a creanțelor. Folosind experiența de peste 22 ani în piața de insolvență și restructurare, studiul are ca scop înțelegerea dinamicii mediului de business, dar și discrepanțele din mediul antreprenorial.
Aceste companii sunt relevante pentru că generează cea mai mare parte din cifra de afaceri raportată la nivel național. În anul 2022, acestea au reprezentat 83% din economie.
***
CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 22 de ani pe piața insolvenței și aproape 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești de impact.
Articol publicat în ediția cu nr. 123 a revistei Transilvania Business.
