Bugetul Consiliului Județean Sibiu este mai mare cu 94,2 milioane lei. ♦ Secțiunea de dezvoltare reprezintă 48% din total buget, în creștere cu 3% față de 2023, însă tot mai mic decât costurile cu funcționarea instituției.
Proiectul de buget al Consiliului Județean Sibiu pe 2024 înregistrează o majorare cu 19% față de cel din anul anterior. În valoare absolută vorbim despre 94,2 milioane lei. Cu toate acestea, secțiunea de dezvoltare nu depășește valoarea fondurilor alocate costurilor de funcționare a instituției județene (vezi grafic).
În schimb, procentele aferente secțiunilor bugetului s-au modificat în sensul dorit de conducerea CJ Sibiu. Atât procentual, cât și în valoare absolută, bugetul de dezvoltare a crescut cu 3%, respectiv cu aproximativ 64 milioane lei.
Vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Vlad Vasiu, a comentat pentru Transilvania Business contextul și evoluția bugetului pe actual exercițiu financiar.
„Eu cred că anul 2023 a fost un an foarte bun pentru sibieni. A fost încheierea unui exercițiu financiar european cu proiecte livrate. În schimb, 2024 va fi un an puțin atipic, dincolo de pauzele și întreruperile provocate de alegeri, din cauză că este un start de exercițiu financiar. Avem multe proiecte pentru care am depus documentațiile și suntem în stadii de pre-contractare. Parte din proiectele începute în exercițiul financiar anterior sunt finalizate și în 2024 se face tranziție spre un alt exercițiu financiar. Chiar și așa, în construirea bugetului, alocarea este orientată tot spre partea de dezvoltare, în sensul că vom crește mai mult secțiune de dezvoltare. Acum suntem în etapa de pre-contractare, fie prin PNRR, fie prin ADR Centru”, explică Vlad Vasiu.
Avantajele Sibiului: conexiunea la infrastructură, aeroportul internațional și înaltă calificare a resursei umane
Dezvoltarea județului Sibiu este realizabilă cu condiția atragerii fondurilor europene nerambursabile ori guvernamentale.
„Un consiliu județean, în arhitectura administrativă din România, nu are nici o șansă să deruleze proiecte majore de investiții fără fonduri europene. Din bugetul propriu este imposibil să facă mai mult decât să funcționeze, să plătească salariile, utilitățile și, eventual, să facă lucrări de reparații. Consiliul Județean nu generează venituri proprii. Proiectele majore se pot realiza doar prin fonduri europene. Dacă discutăm de partea de dezvoltare, vorbim despre 90% ponderea fondurilor europene nerambursabile”, declară Vlad Vasiu.
Potrivit vicepreședintelui CJ Sibiu, Sibiul se poziționează în cadrul mediului competițional din regiunea Transilvaniei bazându-se pe o serie de avantaje concurențiale precum conexiunea facilă la autostradă și rutele rutiere care tranzitează Sibiul, Aeroportul Internațional Sibiu și înalta calificare a resursei umane. Avantaje care crează premisele dezvoltării turismului sau oferă cadrul propice pentru dezvoltarea industrială și atragerea resursei umane specializate.
„Această competiție este extrem de benefică pentru fiecare județ, pentru că fiecare este nevoit să fie mai inovativ, mai performant ca să țină pasul. Sibiul, ca oraș inițial și, ulterior, ca județ, a muncit mult pe partea de dezvoltare a turismului ca să nu existe clivaje. Ne dorim o uniformizare în tot județul din perspectiva serviciilor turistice. Sibiul a știut foarte bine de la început să se așeze pe nișa de turism cultural. Abundența de evenimente care se întâmplă în tot județul se întinde pe întreaga durată a unui an. Până la urmă și turistul străin care vine în România ar vrea ca pe lângă să viziteze locuri să se bucure de anumite experiențe, care sunt date de anumite evenimente culturale, gastronomice,” declară Vlad Vasiu.
Potrivit raportului ADR Centru privind indicatorii anuali, cifra de afaceri realizată în 2022 de companiile din industrie, construcții și servicii din Sibiu raportat la numărul de angajați din sectoarele aferente a depășit același indicator înregistrat în județul Brașov. Valoarea cea mai mare a acestui indicator fiind înregistrată în județul Mureș (vezi grafic).
„Județul Brașov are o populație mai mare decât Sibiu cu 30%. Automat și numărul de angajați, și numărul de companii este mai mare. Poate că profilul mediu al angajatului din Sibiu este mai înalt calificat față de cel din Brașov și de acolo să apară diferența”, declară Vlad Vasiu, vicepreședintele CJ Sibiu.
