Sălajul are autostradă județeană. Ce urmează la cele două capete

Primul drum de mare viteză din acest județ a fost dat în folosință fără inaugurare oficială, după o jumătate de an de întârziere.

De fapt, secțiunea Nușfalău – Suplacu de Barcău (13 km) a Autostrăzii Transilvania (A3) are descărcare provizorie în satul Porț, din comuna Marca (tot din județul Sălaj), deoarece următoarea porțiune, Suplacu – Chiribiș, de pe teritoriul Bihorului, e departe de a fi terminată. Nici conexiunile noii secțiuni de la Nușfalău și Porț încă nu sunt finalizate 100%. La ora 13:00, un trimis al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a ordonat ca agenții de securitate plasați la giratoriul de pe DN 1H Nușfalău să elibereze calea către A3.

Fără tăiere de panglică, așa cum “amenința” ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, la descinderea sa din august. Primul autoturism “civil” care s-a încumetat era din Marea Britanie, cu volan pe dreapta, urmat un localnic hâtru. “Am zis să nu mor până nu văd autostrada asta, să mă pot duce la Cluj, la Oradea. Amu pot merge până la Marca, da tot îi bine, s-a continua și dincolo, io așa cred. Noah, foarte bine-i!”

Huta Slavia, între turiști și tiriști

Dacă dimineață DN 1H Aleșd – Nușfalău, considerat ca unul eminamente turistic, modernizat pe când ministrul Elena Udrea cumpăra stațiunea Băi Boghiș, era tranzitat doar de mașini mici, motociclete și rulote, după activarea autostrăzii au apărut zeci de camioane. Explicația este că, după începerea lucrărilor de pe “drumul oaselor” DN 19B, șoferii vehiculelor de mare tonaj ies acum spre Oradea, dinspre Porț spre Nușfalău, pe A3 și apoi pe DN 1H, drum modernizat, pentru a evita calvarul șantierului de pe “naționalul” Suplacu – Chiribiș.

În aceste condiții, există șanse ca profilul clientului de la celebrul complex slovac Huta Slavia să se modifice din turist în tirist. Dar și ca accidentele în zonă să se înmulțească, dat fiind linia continuă interminabilă de pe DN 1H și zecile de curbe periculoase. Și nimeni nu are chef să stea 1-2 ore în spatele unui camion. De asemenea, tiruri din ambele direcții se ocolesc cu greu unul pe altul, în curbe.

Marca a prins asul din mânecă

“Vă spun drept, turcii au venit la început cam nepregătiți aici, legislația noastră nu se compară cu cea din țara lor. Numai eu câte drumuri am făcut să rezolv cu utilitățile, i-am ajutat cu o zonă pentru depozitarea materialelor de construcții; până la urmă era în avantajul locuitorilor, chiar dacă unii s-au opus inițial, mai ales ale căror terenuri au fost expropriate.

Multe dintre firmele de transport din comună, principala activitate la noi, au prosperat în acești ani de șantier. Din punctul nostru de vedere, economia locală a câștigat mai mult că turcii au lucrat cu subcontractori de aici, față de UMB, care deși este firmă românească, își aduce propriii oameni, utilaje. Eu sper ca descărcarea provizorie să fie menținută în comuna noastră de către CNAIR chiar după ce se finalizează nodul de la Suplacu”, ne-a spus primarul din Marca, Ioan Șumălan.

Bode, pe post de Grindeanu

Fostul ministru al transporturilor a încercat să suplinească absența actualului și să anticipeze un final fericit pentru A3, alături de șeful județului și de edilii de pe Valea Barcăului, în curtea Căminului Cultural din Marca. Participanții au fost omeniți de gazde cu bunătăți de prin partea locului: plăcinte cu mărar, brânzoaice cu urdă și pălincă de Zalău.

“Este un moment istoric pentru Sălaj, Nușfalău – Suplacu de Barcău fiind prima autostradă din județ, dar și pentru România, pentru că, prin darea în trafic a tronsonului, atinge borna de 1.000 km de drumuri de mare viteză, un prag important, dar nu suficient.

Românii s-au săturat de angajamente, promisiuni, vor să circule pe autostrăzile nou-construite. Ceea ce am început eu în 2020 s-a materializat, însă doar parțial. Atunci, din cele 10-12 tronsoane ale A3, se aflau în lucru două. Am încercat să le deblocăm cu CNAIR pe toate, să implementăm o cale ireversibilă și să găsim finanțare europeană pentru toate tronsoanele din A3.

Era un an dificil, cea mai mare pandemie din ultimii 100 de ani, care a adus multă neîncredere, incertitudine, nesiguranță. Unii spun că am participat la darea în funcțiune a unui ciot de autostradă, de fapt cei 13 km înseamnă mult pentru Regiunea Nord-Vest și județul Sălaj deopotrivă. Cei 500 de milioane de lei, cât a fost investiția, au rămas aici, cu cheltuieli, cu resursa materială și umană; zona s-a dezvoltat odată cu realizarea tronsonului.

Rezultatul dării în trafic a însemnat, pentru regiune, că toate obiectivele lăsate în paragină înainte sunt acum valorizate. Odată cu finalizarea acestui obiectiv, a crescut exponențial valoarea terenurilor, imobilelor din zonă. Pe acest tronson, atât CNAIR, cât și constructorul turc Nurol și-au făcut datoria. Infrastructura de transport reprezintă coloana vertebrală pe care se ridică economic o țară”, a spus Lucian Bode.

Capetele noii secțiunii, la categoriile “așteptări” și “speranțe”

El a grupat tronsoanele A3 din zonă în trei categorii. “Prima este cea a veștilor bune: Nușfalău – Suplacu (13 km) dați în trafic azi, Chețani – Câmpia Turzii (16 km), în trafic până la finele anului, legătura dintre A3 și Centura Oradea (20 km), terminată până la sfârșitul anului.

A doua categorie – așteptări. Tronsoanele de la Nădășelu la Poarta Sălajului (peste 40 km) sunt în lucru, realizate de un constructor român foarte serios, UMB, care are termen de finalizare 2025, dar trag speranța că va reuși să îi dea în trafic până la finele lui 2024. Categoria speranțelor: cele trei tronsoane care de prea multă vreme sunt în proceduri sau cu contestații.

Poarta Sălajului – Nușfalău (41 km), cu tunelul Meseș, depuse șapte oferte, până la finele anului să se semneze contractul de proiectare și execuție, Suplacu – Chiribiș (26 km), adjudecat de constructorul român Erbașu, dar din păcate cu o contestație în prima instanță, sperăm să se încheie în cel mult o lună, Chiribiș – Biharia (29 km) a fost desemnat câștigătorul tot român, aflat în a doua procedură de contestații, la curtea de apel, sperăm că și ultima, pentru ca în octombrie să avem contractul de execuție.

Astfel, 100 km din cele trei tronsoane pot intra în execuție. Sălajul a beneficiat de multe fonduri europene și naționale în ultimii anii: tronsonul cu tunelul Meseș este cel mai scump scos la licitație în istoria CNAIR: 9 miliarde lei. S-au alocat fonduri guvernamentale pentru DN 1H de la Răstoci, Crișeni, Zalău, Nușfalău până la Aleșd, pentru drumurile județene”.

În luptă cu regiunile dezvoltate ale Europei

“Nu este puțin lucru pentru noi, sălăjenii, să beneficiem de o asemenea investiție în A3. Totul începe de la infrastructura rutieră, cea de sănătate și de educație, aspecte fundamentale în dezvoltarea unei comunități. Izvorul românismului și lupta pentru idealurile românilor a început aici, la Șimleu Silvaniei, fără a fi lipsiți de modestie, cu Simion Bărnuțiu, George Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu care au luptat întotdeauna pentru emanciparea poporului român. De aceea trebuie să ne dezvoltăm coerent și oricine ce ar spune, orice kilometru de drum este o cărămidă pusă la temelia Țării Silvaniei.

Cu drumurile județene ne-am raportat pe o viziune națională, știind că facem parte din Regiunea Nord-Vest, am început cu toate conexiunile cu celelalte județe. Legăturile cu vecinii sunt foarte importante pentru nivelul de trai și ridicarea dezvoltării întregii regiuni.

Știm că viitorul ne va pune față în față, vrem – nu vrem, cu regiunile foarte dezvoltate ale UE, trebuie să fim pregătiți cu infrastructura pentru a face față acestor provocări. Toate drumurile județene în proces de reabilitare vor fi în lucru la finele anului viitor, în 2023 vom da în trafic peste 100 km la nivel calitativ foarte ridicat, în 2024 alți 100 km”, a spus președintele județului, Dinu Iancu-Sălăjanu.

Ministerul cere bani de infrastructură

“Secțiunea Nușfalău – Suplacu de Barcău a fost deschisă circulației. Odată cu inaugurarea acestui tronson de 13,5 km, a fost depășită borna de 1.000 km de drum de mare viteză (autostradă și drum expres) în România”, a transmis, de la București, Cristian Pistol, director general al CNAIR.

“Știu că a durat mult până la 1.000 km, mult prea mult. Acest moment nu îmi doresc să fie unul festiv, ci unul de reflecție a clasei politice pentru a evita repetarea greșelilor trecutului pentru următorii 1.000 km. Ceea ce am demarat până acum la nivel de licitații, contracte și execuție să continuăm și să accentuăm, astfel încât să finalizăm în câțiva ani următorii 1.000 km, pregătind, în paralel, proiecte și șantiere care să ne ducă prin țară, în toate zonele, pe drumuri de mare viteză.

Având în vedere trendul ascendent din ultimii trei ani în investițiile în infrastructura rutieră, ne permitem să spunem că vom atinge borna de 2.000 km până în 2030 sau chiar mai devreme. Important este să înțelegem cu toții și să păstrăm tradiția de a aloca finanțările necesare pentru investițiile în infrastructura de transport”, a spus Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

“Începe în câmp și se termină în câmp”

Unul dintre predecesorii săi în minister, Horațiu Cosma, nu vede însă niciun motiv de laudă. “S-au deschis primii kilometri de autostradă din județul Sălaj: 13 km între Nușfalău și Suplacu de Barcău. Este un moment așteptat de prea mult timp de sălăjeni. În 2003, la semnarea primului contract de lucrări pe A3, guvernanții promiteau că în 2012 se va circula integral de la Brașov la Borș.

Au trecut peste 10 ani de la acel termen, însă sălăjenii se bucură abia de primii 13 km, cei mai facili, din 80 km pe întreg județul. Și greul abia începe. Lucrările pe acest sector au pornit, în 2021 în mandatul lui Cătălin Drulă și ar fi trebuit să fie gata în această primăvară. ”Doar” 6 luni de întârziere a contorizat Grindeanu.

Sectorul începe din câmp și se termină în câmp, fiindcă la niciunul dintre capete nu există constructor, după ce același Grindeanu a anulat licitațiile de lucrări. Întreaga A3 ar reprezenta o veritabilă coloană vertebrală de dezvoltare pentru Sălaj și pentru Transilvania. Din păcate, după 20 de ani, e gata doar pe sfert, mult prea puțin și mult prea încet”, a spus Horațiu Cosma.

Cifrele secțiunii Nușfalău – Suplacu