(…) Turistului potențial, atras de proiectul Țara Vinului, i-ar sta înainte multe podgorii de văzut, multe crame de vizitat, multe soiuri de vin nemaiîntâlnit de degustat și, poate, de luat la pachet pentru acasă. Ca să-și facă o idee cât de cât potrivită despre vinurile din Transilvania ar fi recomandabil să-și petreacă măcar o vacanță de vară aici, pentru că e „de muncă”. Nici noi, care am crescut aici nu le știm pe toate și încă avem parte de surprize grozave. În ultimii 10 ani au apărut câteva crame noi de un bun gust formidabil, cu soiuri de vin necunoscute sau mai puțin cunoscute și cupaje care te umplu de stimă pentru oenologii inspirați să le producă. Să luăm la rând câteva din aceste lăcașe ale vinului și să sperăm că duhul abstinenței ne va însoți la drum, încât să putem vizita cât mai multe crame.
CITIȚI ȘI: [Enjoy Transylvania!] Povestea vinului (1)
CITIȚI ȘI: [Enjoy Transylvania!] Povestea vinului (2) Podgoria Jidvei
CITIȚI ȘI: [Enjoy Transylvania!] Povestea vinului (3) Domeniul viticol Apold Gorgandin
CITIȚI ȘI: [Enjoy Transylvania!] Povestea vinului (4) Castel Vinum
CITIȚI ȘI: [Enjoy Transylvania!] Povestea vinului (5) Domeniile Boieru de la Ciumbrud
CITIȚI ȘI: [Enjoy Transylvania!] Povestea vinului (6) Crama La Salina
Fortăreața de limes a viticulturii transilvănene, cum îi place să se considere, casa de vinuri Fort Silvan 47, al cărei proprietar este familia Szoboszlai, și-a așternut plantațiile viticole în zona Șimleului, pe pantele satului Camăr de la poalele Măgurii Șimleului, învecinată cu pădurea. Suprafața cultivată cu soiuri clasice – Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Traminer, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră – dar și o Cadarcă, soi specific podgoriei Miniș, se întinde pe 33,5 hectare, toată vie nouă, plantată în două rânduri, 27,5 hectare în 2012 și 6 hectare în 2015.
Dată fiind poziționarea geografică, care indică un climat mai rece, terrainul specific zonei predispune la o coacere și maturizare lente ale strugurilor, ceea ce permite acumularea de minerale și arome pe o perioadă mai lungă, conferind o aciditate mai ridicată și un complex mineral bogat. Mărcile cu care vine crama Fort Silvan 47 sunt: Merlot, Traminer demidulce, Rose, Muscat Ottonel, Traminer, Fetească Regală, Misteriosa Roze, Riesling, Fetească Neagră, un cupaj Fetească Regală cu Traminer. Pensiunea Fort Silvan 47 organizează pentru grupuri programe de plimbări pe jos sau cu trăsura, prin vie și pădure, partide de vânătoare, partide de pescuit, plimbări cu bicicleta, fript de slănină în vie, mâncare tradițională la ceaun și altele.
*
Podgoria Silvania de pe Dealurile Silvaniei se revendică de la o tradiție care coboară până în timpurile dacilor, despre care se știe că trăiau pe aceste teritorii și după cucerirea romană. Denumirea orașului Zalău s-ar trage, după părerea unor etimologi, de la „zilai”, care în limba traco-dacă însemna „vin”. Așadar, încă de pe vremea dacilor aici s-ar fi găsit o mare suprafață viticolă. Podgoria și crama Silvania se află în raza comunei Măgura Șimleului.
Crama este unicat în țară prin adâncime și lungimea galeriilor. Săpată la 60 de metri sub stâncă, crama își ramifică galeriile pe o lungime de trei kilometri și jumătate. Începute în urmă cu două secole, galeriile aveau funcție de depozit pentru vinurile și produsele comunității de evrei din zonă, iar dezvoltarea acesteia și extinderea producției de vinuri a transformat acele depozite într-o veritabilă rețea de galerii subterane. Proprietățile galeriilor respective sunt temperatura de 12 grade Celsius și o umiditate constantă care permite proliferarea unui mucegai nobil. În perioada comunistă a țării, din anul 1974 la Silvania a început să se producă un vin spumant după metoda Champenoise cu fermentare în sticlă. Pe atunci se exportau anual câte 4 milioane de butelii de spumant Silvania în Germania, Polonia, Uniunea Sovietică, Franța.
Microclimatul specific este favorabil soiurilor de vin spumant, care se ține la fermentat natural în galerii timp de trei ani, după care se maturează lent cu ajutorul unor drojdii prin schimbarea regulată a poziției și unghiurilor de înclinație ale sticlei conform procedeului remouge. Spumantul Silvania a obținut medalii de aur la Concursul Național de Vinuri, în 1987, 1993 și 1995. Gama de vinuri Silvania puse pe piață cuprinde: un cupaj Riesling Italian cu Fetească Regală, Traminer, Muscat Ottonel, Pinot Noir Roșu, Fetească Regală, Pinot Noir Rose, spumantele clasa Premium – Dulce, Demisec, Sec și Brut Natur –, spumantele clasa Premium Lux – Dulce, Demisec, Sec și Brut Natur.
*
Crama Balla Geza care aparține societății comerciale viti-vinicole Wine Princess, creată în 1999 la Păuliș, nu departe de Arad, de Balla Geza – specialist în viticultură, doctor oenolog și expert degustător, profesorul la Universitatea Sapientia din Târgu Mureș –, cu ambiția de a reabilita renumita podgorie Miniș și-a câștigat renumele pe plan național și internațional într-o perioadă scurtă de doar două decenii de activitate/producție/promovare. Podgoria Miniș-Măderat, cu o suprafață de 120 de hectare desfășurată pe o întindere de peste 40 de kilometri la poalele Munților Zarandului între localitățile Barațca, Șiria-Mocrea și Șilindia, la 26 de kilometri de Arad, beneficiază de condiții naturale, de sol și climă cu influență mediteraneană, prielnice soiurilor de vin roșu – Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră şi Cadarcă. Cadarca este un soi cultivat în mod tradițional în podgoria Miniș-Măderat. Dar se produce și vin alb, soiurile Mustoasă de Măderat, care este specific podgoriei, Riesling Italian, Traminer, Pinot Gris, Sauvignon Blanc și Fetească Regală.
Vinurile de top ale cramei sunt acestea trei: Cadarrisima, producție 2015 din soiul Cadarcă, recoltat după stafidirea boabelor și apariția „putregaiului nobil”, posibil doar în anii foarte buni. Se maturează timp de 1 an la butoi și 6 luni la sticlă. Cuvée Aradinum, obținut în 2009 din cupajarea soiurilor Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc și Cadarcă, din strugurii selectați, culeși la supramaturare. Cele trei soiuri se prelucrează separat prin metoda de fermentare pe boștină timp de 18-21 zile, după care urmează maturarea în butoaie mici de stejar timp de 2 ani și apoi cupajarea (care e punerea lor împreună, „cuplarea”, aproape un ritual nupțial din care trebuie să rezulte ceva nou). Clarus, un spumant brut din 2014, obținut prin metoda fermentare la butelii din soiul alb Mustoasa de Măderat, care are o veche tradiție la Miniș. La clasa premium, crama Balla Geza oferă cinci mărci: Feteasca Neagră & Cabernet Franc Stonewine din 2013, Cabernet Franc Stonewine din 2015, Fetească Neagră Stonewine din 2015, Cadarcă Stinewine din 2015, Furmint Stonewine din 2016. Pensiunea Wine Princess oferă vizitatorilor pachete de degustare de vinuri și, la comandă, preparate tradiționale.
*
Podgoria Aramic din localitatea Silagiu (Szilas sau Nagyszilas în maghiară), județul Timiș, se întinde pe o suprafață deluroasă situată între Timiș și Bârzava la o altitudine de puțin peste 300 de metri, deosebit de productivă, pe aria localităților Buziaș, Silagiu și Bacova. Proprietatea cramei Aramic, înființate în 2015 și gestionată de Cosmin Crăciunescu este de 48 de hectare. Podgoria face parte din regiunea viticolă bănățeană a Buziașului. Piemontul Silagiului are o expunere foarte bună la soare, pantele fiind înclinate înspre sud și vest, beneficiind de căldură și lumină de-a lungul întregii zile. Acestea sunt așezate pe rocă calcaroasă, prielnică plantațiilor de viță-de-vie, și conțin o mare varietate de tipuri de sol, de la brun roșcat de pădure, până la sol cu conținut ridicat de oxizi de fier, potrivit pentru vinurile roșii.
Localitatea este atestată de la începutul secolul al XV-lea, iar între 1840-1850 în localitate s-au stabilit coloniști germani și maghiari care au profitat de condițiile de sol și climatice ale regiunii pentru a se îndeletnici cu viticultura. La sfârșitul secolului al XIX-lea, aceștia aduc și plantează soiuri de viță nobilă care nu mai existaseră înainte: Riesling italian, Creata, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. În anul 1919 viile din zona Silagiu se întindeau pe o suprafață de 579 de hectare, iar calitatea vinurilor era cea mai apreciată din întreaga zonă Buziaș.
Crama Aramic a scos pe piață soiurile de vin Muscat Ottonel demisec, Muscat Ottonel demidulce, Muscat Ottonel sec, Sauvignon Blanc, Roze, Cabernet Sauvignon, Merlot, Alb de Silagi, Roșu de Silagi, Pinot Noir, Fetească Neagră, Fetească Albă, Chardonnay, Piatra Soarelui Sauvignon Blanc, Piatra Soarelui Colonada care e un cupaj din Chardonnay, Sauvignon Blanc și Fetească Albă. Muscatul Ottonel demisec din 2015 a câștigat Medalia de Aur la Vinofest 2016, ținut la Vârșeț.
*
Podgoria Nachbil din Beltiug, întinsă pe o suprafață de 23 ha pe Dealurile Sătmarului, care poate fi văzută de pe drumul ce leagă Zalău de Satu Mare, este între puținele din țară care a trecut din 2010 la viticultura ecologică, impunând calitatea strugurilor și vinului prin condițiile naturale specifice terroirului și metodele tradiționale de vinificare. Solul lutos bogat în minerale și clima moderat-caldă este prielnică soiurilor de vin alb și roșu: Riesling, Traminer, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris, Cabernet Sauvignon, Merlot, Blaufränkisch, Pinot Noir şi Syrah.
Zona are vechime în cultivarea viței-de-vie, care conform unor legende ar fi fost practicată încă de pe la începutul mileniului al II-lea, din timpul regelui maghiar Ladislau I care ar fi purtat bătălii cu pecenegii pe hotarul Beltiugului, unde ar fi și descoperit vinul. Colonizarea în Satu Mare a șvabilor din Oberschwaben, Germania, în 1730 ca urmare a demersurilor contelui Károlyi Sándor a contribuit la îmbunătățirea metodelor de cultivare și exploatare ale viței-de-vie. Pentru a fi încurajați să se ocupe de viticultură, șvabii au fost scutiți timp de doi ani de dijmă. Soiurile de vie cultivate de șvabi au fost Furmint, Bacator, Riesling şi Chasselas. Crama veche de 300 de ani a fost construită în acea perioadă. Alături de ea, există acum o cramă nouă unde se prelucrează strugurii, aleși și selectați după criteriul calității, și se produce vinul după metode tradiționale. Pentru a conferi vinului calități excepționale și buchetul bogat mineralizat, cu „gust de pământ”, strugurii sunt culeși înainte să ajungă la maturitatea deplină, iar fermentarea boabelor presate se face cu o scufundare redusă a strugurilor.
Crama Nachbil pune pe piață vinuri ecologice: Fetească Neagră, Grünspitz (dintr-un soi de struguri care există doar în zona Beltiug, obținut prin altoire, deci este singurul loc din lume unde se produce acest vin), Grand Pa, care este un cupaj din soiurile Riesling Italian, Fetească Regală şi Baras (care este un soi de vie extrem de vechi, cu origini încă neclare, cultivat doar în puține locuri în țară), Versil, Blaufränkisch și Syrah.
*
Crama Dobra din județul Satu Mare, aflată în administrația societății Dobra Wine-Kallos, e fost reabilitată și modernizată începând cu anul 2010 de familia lui Kallos Francisc. În anul 2010 au fost planatate 150 de hectare de vie pe dealurile de la Dobra, pentru ca în 2012 și 2013 să se mai adauge încă 140 de hectare, astfel că suprafața actuală a podgoriei atinge 290 de hectare, cultivată cu soiurile Fetească Neagră, Riesling Italian, Merlot, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Cadarcă, Mustoasa de Maderat, Tamâioasă Românească, Muscat Ottonel. Tehnologia modernă și metodele tradiționale de colectare, selecție a strugurilor și vinificare permit ridicarea standardelor de calitate ale vinului. Fermentarea și decantarea mustului se face prin metode naturale. „Filosofia noastră este cât se poate de simplă. Vrem să obținem vinuri de calitate în Dobra, conform tradiției, dar cu tehnologie modernă”, explică producătorul Kallos Francisc.
Condițiile microclimatului, asemănător cu cel din zonele viticole din Franța și Italia, dar și metodele de întreținere a viilor fac diferența dintre vinurile de Dobra și celelalte. Aici, viile sunt săpate de nouă ori de-a lungul anului, pentru aerisirea și afinarea solului care permite o mai bună și constantă mineralizare a viei.
*
Crama Rătești își leagă și ea istoria de o populație germanică, mai precis de șvabi, stabiliți în zona Dealurilor Rătești (Satu Mare) cândva pe la începutul anilor 1700. Nu se știe prea mult despre trecutul viticulturii pe aceste locuri, doar că în perioada feudală existau și obligații ale țăranilor către biserică plătite în vin, de unde se deduce că exista o activitate profitabilă în acest domeniu. Biserica n-a impus niciodată dări și taxe în domenii neaducătoare de profit. Numărul enorm de pivnițe săpate în dealul din Rătești, dar și pe dealurile localităţilor învecinate Beltiug, Ardud, Homorodul de Jos, Hurezu sau Dobra aduc argument temeinic atât că aici se producea vin serios, cât și că acesta întreținea un standard înalt al economiei locale. De notorietate este faptul că la o expoziție de vinuri care a avut loc în 1874 la Londra, un vin care se producea numai aici numit Bacator, a făcut mare vâlvă în rândul participanților, care pe măsură ce-l gustau își găseau tot mai greu superlativele, în ciuda faptului că deveneau tot mai convinși de uluitoarea lui bunătate.
Să vedem ce ne oferă azi crama Rătești, care probabil că nu a pus deoparte și pentru noi o sticlă din faimosul vin de desert Bacator. Mai întâi cele roșii: Dealul Pivnițelor (cupaj de Cabernet Sauvignon, Merlot și Pinot Noir), Merlot, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și un Roșu de Rătești la 5 litri (cupaj de Cabernet Sauvignon, Merlot și Pinot Noir și Fetească Neagră) numai bun de pus în portbagaj când pornești într-un weekend la munte cu prietena. Are darul de-a inhiba emoțiile când ești pregătit să ceri în căsătorie.
La gama vinuri albe avem: Sauvignon Blanc, Traminer, Fetească Regală, Funka Sauvignon Blanc, Dealul Pivnițelor (Fetească Regală, Traminer, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel), Riesling și un Alb de Rătești la 5 litri (cupaj de Traminer, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Fetească Regală și Riesling). De băut cu socrii la sărbătorile în familie obligatorii. La gama roze avem o singură ofertă, Rose demisec din 2016.
Vianu MUREȘAN
(Din ediția specială a Transilvania Business Nr. 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – Mai/Iunie 2019)
