Dr. Yusuke Sumi, cercetător invitat al Universității de Limbi Străine a orașului Kobe, conduce, încă din 2017, de la inaugurare, Centrul Cultural Japonez din Cluj-Napoca. Are 40 de ani și de 20 de ani este în țara noastră. A venit ca student în 2004, a terminat Faculatatea de Litere, secția de Limbi clasice, a urmat apoi un masterat în Ungaria, iar doctoratul l-a susținut la Constanța. Dincolo de activitățile specifice ale centrului, predă limba latină pentru japonezi.
Yusuke Sumi vine din Tokyo. S-a născut într-un oraș în apropiere de Musashino, care e înfrățit cu Brașovul, unde există și acum un curs de limba română, acolo a învățat limba înainte de a veni. A renunțat la Tokyo, la viața stresantă dintr-un oraș aglomerat pentru un loc unde lucrurile se defășoară mai potolit și unde se relaxează mai mult. Soția sa, Ato Sumi Kawara cântă la Opera Română din Cluj.
Ce se întâmplă, în mod obișnuit, la Centrul Cultural Japonez?
Dr. Yusuke Sumi: Centrul Cultural Japonez promovează cultura japoneză în România, așa cum a fost gândită inițial instituția, dar am extins activitatea, și acum ne preocupă și promovarea României în Japonia. Colaborăm cu ambasadele și consulatul onorific, iar aici, în Cluj, oferim cursuri de limbă și cultură japoneză, dar nu pentru studenți, ci pentru public. La UBB este Departamentul de Limbi Asiatice, dar noi predăm limba japoneză și pentru studenții din afara UBB, pentru liceeni sau chiar pentru cei care au terminat Facultatea de Litere și pentru publicul larg. Ne bucurăm că sunt mulți doritori care vin să învețe limba japoneză. Avem patru cursuri în acest moment: unul pentru copii, două pentru începători și unul pentru intermediari. La cursul pentru începători avem de fiecare dată 30-40 de persoane înscrise. Ei se pierd pe parcurs, odată cu mulțimea ideogramelor, numite kanji. Expozițiile, concertele, eforturile pentru a stabili relații de cooperare între Universitatea „Babeș-Bolyai” și universitățile din Japonia, proiectele de cercetare științifică, consultanța în diverse domenii din arealul nipon fac și ele parte din activitățile de aici.
Ce aveți pe agenda anului 2024?
Dr. Yusuke Sumi: Personal nu-mi place să fac doar promovarea culturii japoneze. De aceea colaborăm cu Departamentul de Limba, Cultura și Civilizația românească de la Facultatea de Litere care asigură predarea limbii române pentru studenții străini. Eu vreau să fac și promovarea limbii române în Japonia, așa că în luna mai vom organiza evenimentul Vocea străinilor românofoni. La ediția din 2023 a participat și fostul Aambasador al Japoniei, Excelența Sa Ueda Hiroshi, care știe limba română.
În vară, voi merge în Japonia împreună cu trei voluntare care sprijină activitățile Centrului Cultural Japonez. Deplasarea este susținută de Tomoyasu Kato, Consulul onorific al României la Osaka, un om de afaceri foarte implicat. Vom organiza împreună mai multe activități de promovare a României, împreună cu ambasada.
Ce credeți că este mai puțin cunoscut despre Japonia?
Dr. Yusuke Sumi: Cred că puțin cunoscută este religiozitatea japonezilor. Noi avem cultura total diferită, cu două religii politeiste, Shintoismul, care e tradițional japonez, și Budismul. În general, cei de credință politeistă nu înțeleg monoteismul. În Japonia, la unele temple Budiste se sărbătorește și Crăciunul. Pretextul folosit este că, fiind politeiști, îl onorează pe Iisus ca pe o zeitate.
Similarități
Am discutat cu directorul Centrului Cultural Japonez despre cele două sisteme de învățământ. Yusuke Sumi e de părere că felul în care elevii japonezi își întrețin curățenia din școli, participând la activitățile de igienizare, inclusiv a toaletelor, este un element foarte important în educația lor. S-a mirat când i-am explicat că, înainte de 1989, și elevii din România își curățau clasele.
Japonezii sunt antitalent la limbi străine. Învață, dar cei mai mulți nu vorbesc, deși învață limba engleză și dau examen din ea.
Mi-a mai spus că apreciază mult orele de gospodărie, unde toți elevii învață inclusiv să coase. I-am spus că, de asemenea, înainte de 1989 aveam și noi ore de gospodărie și atelier.
Ceea ce nu-i place este că în Japonia, prea puțini absolvenți de universitate lucrează în meseria pentru care au studiat, față de absolvenții români. Este un punct bun al angajatorilor din România, care își selectează forța de muncă specializată.
